Față de 2010, numărul de studenți români la licență a ajuns să fie aproape la jumătate
Studenţii din toată ţara încep oficial, marţi, 1 octombrie, cursurile din anul universitar 2019-2020, însă unele universităţi organizează festivităţi astăzi. Potrivit calendarului, studenţii programelor de licenţă şi masterat vor avea, pe 21 decembrie, vacanţa de iarnă.
Cei 30.000 de studenţi de la Politehnica Bucureşti au început cursurile săptămâna trecută, iar cei de la Academia de Studii Economice Bucureşti participă luni, 30 septembrie, la ora 12:00, la deschiderea anului.
Şi Universitatea Bucureşti îşi deschide porţile tot luni, pentru cei 34.000 de studenţi.
Peste 22.000 de studenţi (6.500 la anul I) vor urma cursurile de licenţă şi masterat la ASE.
Structura anului universitar 2019 – 2020
Studenţii vor avea, în perioada 21 decembrie 2019 – 5 ianuarie 2020, vacanţa de iarnă, iar sesiunea de examene pentru semestrul I este programată să înceapă pe data de 19 ianuarie.
Semestrul II începe pe data de 17 februarie şi se va încheia pe 28 iunie 2020, cu sesiunea de vară de examene.
Față de anul 2010, numărul de studenți români la licență a ajuns să fie aproape la jumătate, scrie Edupedu.ro.
Pe fondul declinului demografic, dar și al migrației tinerilor, numărul studenților români care sunt la facultate, în ciclul universitar de studii pentru licență, a scăzut la 377.370 de persoane, potrivit datelor extrase de Edupedu.ro din baza de date a INS. Este cel mai mic număr de studenți din 1998 încoace, mai arată cifrele oficiale.
Față de anul 2010, numărul de studenți români la licență a ajuns să fie aproape la jumătate. Situația poate fi pusă și pe seama introducerii procesului Bologna în 2014 (adică obținerea licenței în 3 ani, nu în patru cum era până atunci). Anul trecut erau înscrise la studii de licență 383.364 persoane, în ușoară creștere față de anul anterior (2017), însă anul acesta (2018-2019) cifra a atins minime istorice pentru ultimele două decenii.
În total, la facultate în România, în ciclul de licență al anului școlar 2018-2019 erau circa 402.696 de stundeți, din care 25.326 – studenți străini. Datele actualizate pentru anul școlar 2019-2020 vor fi comunicate de Institutul Național de Statistică și de Ministerul Educației la finalul acestuia.
Numărul facultăților care încep cursurile azi este de 406 de stat și 148 particulare. Informațiile privind distribuția pe teritoriul României a instituțiilor de învățământ superior arată că acestea erau prezente în București și 36 de județe. Nu există instituții de învățământ superior/facultăţi în județele Botoșani, Giurgiu, Ialomița, Tulcea și Vaslui.
Cei mai mulți studenți sunt în zona Capitalei, pe locul al doilea fiind Regiunea Nord-vest cu Cluj-Napoca cel mai important centru universitar, iar pe trei Regiunea Nord-Est, cu Iași.
La nivelul învățământului superior, atât pentru cursurile de master, cât și pentru docorat și postdoctorat erau înscrise, potrivit INS, 533.749 de persoane.
Migrația a contribuit cel mai mult la declinul populației de studenți. Potrivit unui studiu rcent făcut de OECD la comanda Ministerului român de Externe, cei mai mulți emigranți români au locuri de muncă necalificate, iar jumătate dintre românii cu studii universitare plecați în străinătate au locuri de muncă ce nu cer specializare. Cei mai mulți români cu studii universitare se află în Canada (77%) și Statele Unite (54%). La polul opus se află Italia (7% români cu studii superioare), Germania și Spania (ambele cu aproximativ 17%).
Declinul demografic a fost analizat în Raportul privind starea învățământului superior 2018, făcut de Ministerul Educației. Potrivit documentului, în ultimii ani, „se constată tendințe demografice negative în ceea ce privește populația rezidentă de vârstă corespunzătoare învățământului superior, înregistrându-se scăderi la majoritatea grupelor de vârstă, cu prioritate la vârstele de 21, 22, 23 și 24 de ani”.
Concret, dacă în 2011 generațiile în de vârstă de 18-21 de ani erau de peste 220 de mii de persoane, în 2017 aceleași generații cuprindeau doar 205-215 mii de persoane. Iar la vârste mai mari – 22-24 de ani – față de 2011, în 2017 diferența este de 70-80 de mii de persoane.
