România, Turcia și Bulgaria vor semna, la Istanbul, Memorandumul de înțelegere privind constituirea Grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră – MCM Black Sea.
Structura operațională a MCM Black Sea, cu o comandă rotativă la fiecare șase luni și două activări planificate în fiecare rotație, va asigura un nivel continuu de vigilență și pregătire, contribuind și la întărirea posturii aliate de descurajare și apărare a flancului estic.
Grupul a fost inițiat de Turcia în august, cu obiectivul de a asigura siguranța căilor maritime din Marea Neagră ca răspuns la amenințarea minelor care plutesc în derivă după începerea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
Miniştrii apărării din cele trei ţări riverane Mării Negre au discutat despre constituirea MCM Black Sea la reuniunea NATO din luna octombrie şi ulterior, în noiembrie 2023, la Ankara.
De la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, țările riverane Mării Negre au descoperit peste 150 de mine marine.
În luna decembrie 2023, a ajuns la Constanța unul din cele două distrugătoare (M270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu”) cumpărate de România din Marea Britanie, iar cea de-a doua navă de deminare va intra, cel mai probabil, în dotarea Forțelor Navele Române spre sfârșitul lunii martie a.c..
„Grupul de traul minier al Marinei Bulgariei și României a început să trauleze apele Mării Negre în apropierea țărmului Bulgariei pe traseul noului coridor maritim ucrainean. Vecinii noștri de la Marea Neagră demonstrează o perioadă surprinzător de scurtă de la decizia de a crea un grup de mine de mine până la începerea lucrărilor practice”, a anunțat pe Facebook Andrii Klymenko, șeful grupului de monitorizare al Institutului de Studii Strategice ale Mării Negre, a anunțat că România și Bulgaria deja curăță de mine traseul noului coridor ucrainean de cereale din Marea Neagră.
Decizia privind deminarea zonei de apă a fost luată pe 12 octombrie după o întâlnire a reprezentanților Grupului de Contact pentru Apărare a Ucrainei în așa-numitul format Ramstein. Nave speciale au mers la mare pe 16 octombrie. Este vorba despre o navă românească și șase nave bulgare.
„Este foarte bine că nu se limitează la marea teritorială (zona de 12 mile, „ape teritoriale”) Bulgariei, ci funcționează și în zona adiacentă, pe unde trec rutele noului coridor ucrainean de cereale”, a adăugat Klymenko.
Miniștrii apărării din Turcia, România și Bulgaria s-au întâlnit la sediul NATO de la Bruxelles pe 12 octombrie. În timpul negocierilor, s-a decis crearea unei inițiative tripartită pentru lupta comună împotriva minelor din Marea Neagră.
De la începutul invadării Ucrainei de către Rusia, scafandrii militari din România, Bulgaria și Turcia au curățat în mod regulat minele care plutesc în apele lor.
Blocarea exporturilor de cereale ucrainene, exploatarea căilor maritime și țintirea instalațiilor portuare civile de către Federația Rusă au destabilizat atât piețele regionale, cât și cele globale și amenință securitatea aliaților și partenerilor NATO.
Într-o audiere care a avut loc în Congresul american în luna octombrie, secretarul de Stat adjunct James O’Brien a afirmat că asigurarea libertății de navigație și restabilirea capacității Ucrainei de a accesa căile comerciale de transport maritim vor stimula economia ucraineană într-un moment vital al războiului. Se estimează că, prin creșterea fluxurilor de transport maritim către și dinspre porturile ucrainene, Ucraina ar putea câștiga până la 20 de miliarde de dolari în PIB și 5-6 miliarde de dolari în venituri fiscale din creșterea accesului.
Importanța Mării Negre pentru regiune și în cadrul NATO a crescut după Summitul de la Vilnius din luna iulie 2023 și este relevată și în noua Strategie a Departamentului de Stat, care include planuri de creștere a securității regionale, a cooperării multilaterale și a coeziunii strategice.
Actul de Securitate al Mării Negre din 2023 a fost încorporat în Actul de Autorizare a Apărării Naționale al SUA pentru 2024, ale cărui principii cheie includ cooperarea diplomatică și politică mai profundă între SUA și statele litorale ale Mării Negre prin sprijinirea membrilor NATO și a țărilor candidate, în special Georgia și Ucraina, reziliență energetică îmbunătățită și cooperare sporită în materie de securitate, inclusiv finanțare militară sporită, supraveghere aeriană și exerciții comune de antrenament.
Potrivit MApN, partenerii riverani ai NATO, precum și Grupurile Navale Permanente NATO ( n.n. – NATO SNMG2 – Standing Naval Maritime Group 2 și SNMCMG2 – Standing NATO Mine Countermeasures Group 2 își desfășoară activitatea în regiunea mediteraneană) și Aliații non-litorali, vor putea participa la activitățile MCM Black Sea pentru sprijinirea securității Mării Negre și pentru a îmbunătăți interoperabilitatea.
Potrivit Euractiv Bulgaria, și Ministerul Apărării din Bulgaria s-a referit la invitația lansată altor țări să se alăture viitoarei operațiuni de deminare a Mării Negre, o inițiativă comună de curățare a minelor și de asigurare a siguranței căilor maritime:
La sfârșitul lunii decembrie, Bulgaria a anunțat un eveniment provocat de o mină marină în derivă, după ce o navă de marfă grecească care naviga sub pavilion panamez în Marea Neagră s-a ciocnit de o mină rusească. Ulterior, pe puntea sa a izbucnit un incendiu, iar doi marinari au fost răniți.
După ce s-a retras în iulie din acordul internațional intermediat de ONU privind exporturile de cereale ucrainene, Rusia a declarat că va considera orice navă din Marea Neagră o potențială țintă militară.