Cabinetul propus de premierul desemnat al Moldovei, Ion Sturza, a căzut din cauza lipsei de cvorum din Parlament. Situația era ușor de anticipat, pentru că înaintea ședinței de astăzi a Legislativului de la Chișinău Sturza nu reușise să obțină decât 31 de voturi în favoarea sa, număr insuficient pentru învestirea noului cabinet. Pentru a primi mandat și din partea Parlamentului, membrii guvernului propus de premierul desemnat aveau nevoie de minim 51 de voturi, situație greu de imaginat având în vedere configurația politică a Moldovei, dominată de stânga și de formațiunile cu orientare pro-estică.Chiar și declarațiile de duminică ale lui Sturza – ”Nu vreau ca Guvernul să fie instaurat prin miracol, pentru că asemenea Guverne dispar prin miracol” – anticipau un asemenea rezultat, lăsând să se înțeleagă că doar o ”baghetă magică” ar putea răsturna situația.
Ce propunea Sturza? Înlăturarea riscurilor la adresa securității interne și externe a statului, stabilizarea sectorului bancar și sancționarea și combaterea fraudelor financiare, semnarea Acordului cu FMI, pentru asigurarea stabilității macroeconomice, bugetare și financiare, necesare unui climat investițional favorabil, dar și verificarea modului de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău. Și crearea premiselor pentru eligibilitatea Republicii Moldova ca stat candidat pentru UE.
Însă, prin absență, parlamentarii moldoveni au preferat în continuare jocul la două capete, fără să-și asume deschis o opțiune clară pentru țara lor…
Ion Sturza a mai fost premier din martie până în noiembrie 1999, o perioadă complicată atât economic, cât și politic pentru Republica Moldova.
Printre cele mai controversate decizii ale guvernului Sturza din acea perioadă se află cedarea pachetului majoritar de acțiuni al companiei Moldovagaz către Gazprom, ceea ce a dus la pierderea controlului asupra companiei care importă și livrează gazul pe teritoriul Moldovei, plasând țara într-o situație de vulnerabilitate din punct de vedere al securității energetice.
O altă eroare a fostului cabinet Sturza a fost reforma teritorial-administrativă și trecerea la județe, reforma, care în modul în care a fost făcută a fost un fiasco.
Aplicarea așa-numitului program ”Pământ”, supranumit în popor ”Programul Mormânt”, a dus la situația în care astăzi, Republica Moldova, țară agrară, importă mai toate produsele alimentare.
Ce urmează? Președintele Nicolae Timofti va avea noi consultări cu grupurile parlamentare după care va propune o nouă candidatură. Dacă grupurile parlamentare nu cad de acord asupra numelui unui candidat la funcția de premier, președintele Timofti poate veni cu o nouă nominalizare sau, dacă 51 de deputați formează o majoritate parlamentară clară și propun un candidat, președintele țării este obligat să-l desemneze. În presa de la Chișinău au apărut informații că Vlad Plahotniuc, finanțatorul Partidului Democrat, ar putea fi propus pentru funcția de premier, ceea ce, în opinia comentatorului Oazu Nantoi, ar fi un dezastru pentru Republica Moldova, iar astfel uzurparea puterii în stat se va produce până la capăt.
Dacă Parlamentul Moldovei nu reușește până la data de 29 ianuarie, termen la care se împlinesc exact trei luni de la demiterea Guvernului Streleț, să acorde votul de învestitură pentru un nou cabinet, președintele este obligat să dizolve Parlamentul și să anunțe organizarea de alegeri anticipate.
Varianta anticipatelor este unul dintre cele mai triste scenarii posibile pentru Republica Moldova şi ar putea duce la repetarea situaţiei din anul 2001, când Partidul Comuniştilor a revenit la putere cu 70 de deputaţi în Parlament din 101, adică cu două treimi.
Cu toate acestea, nu trebuie uitat faptul că după demiterea Cabinetului Sturza, în noiembrie 1999, alegerile anticipate au fost evitate.
