– Metoda închiderii firmelor pentru a scăpa de plata dărilor către stat nu este doar o caracteristică a oamenilor de afaceri, ea fiind preluată și în lumea bisericească. Spre exemplu, pe acest model, pentru a scăpa de datoriile de 190.000 lei (reprezentând impozitul pe salariile preoţilor şi angajaţilor laici acumulate la sfârșitul anului 2012 de Episcopia Caransebeșului) la care se adaugă alte 2.234.000 lei (datorii ale Protopopiatelor din Episcopie – Oraviţa, Caransebeş, Reşiţa şi Băile Herculane) cu care figura în scriptele Finanțelor Publice din Caraș, Protopopiatul de la Oraviţa a fost desființat, transmite Agenția Prompt Media.
La începutul anului, fiscul a somat Episcopia să achite debitele, dar în vistieria Eparhiei păstorită de PS Lucian Mic bătea (şi încă suflă) vântul. PS Lucian a găsit soluţia: donarea „benevolă” către Episcopie de preoţii din subordine a unor terenuri aparţinând bisericilor din Caraş-Severin. Aşa s-a trezit Centrul Eparhial din Caransebeş proprietar pe terenuri, unele cu valoare financiară mare, Mic urmărind acum să le vândă pentru a salva situaţia. Enoriaşii din satele şi comunele ai căror preoţi au „donat” pământ către Episcopie (bunuri strânse cu trudă pentru parohie de bunicii şi străbunicii lor) nici nu ştiu de vânzarea pământurilor.
Paguba produsă prin această manevră nu este doar de natură financiară pentru statul român. Odată cu desființarea Protopopiatului de la Oravița a dispărut și o parte a istoriei bănăţene, Protopopiatul Oraviţa fiind unul dintre cele mai vechi din vestul ţării şi atestat documentar încă din secolul al XVIII-lea.
Deși, după toate aparențele, PS Lucian Mic nu dă semne că s-ar descurca cu finanțele, aceasta este doar o … aparență dacă privim ceva mai atent către jongleriile cu bani și materiale de construcție petrecute pentru ridicarea Catedralei Caransebeșului.
Episcopia Caransebeșului este atât de mare încât, potrivit scriptelor, acoperişul e de jumătate de hectar; cam atâta tablă ar fi fost plătită din bani publici, pe lângă cea primită ca donaţie. Tot aşa şi cu cei vreo 1.400 de metri pătraţi de termopane, aproape cât să înconjori parcarea unui supermarket de mărime medie. Realitatea este însă alta: suprafaţa acoperişului şi a geamurilor, însumate, abia dacă ajunge la câteva sute de metri pătraţi. Nimeni nu pare să sesizeze aceste discrepanțe și să se întrebe în ale cui buzunare au intrat banii rezultaţi din diferenţa scriptică și realitatea din teren.
O posibilă explicație ar fi prețurile practicate de constructor – „Granitprest” – o societate din Lugoj, care a renovat și Mănăstirea de la Româneşti (Timiş) în perioada în care aceasta era păstorită de starețul Lucian Mic.
Ambițiile PS Lucian Mic nu sunt deloc mici, și nu numai în ce privește Catedrala de la Caransebeș, ci și în ceea ce privește ”cariera” sa. Una dintre dorințele tainice ale PS Lucian este de a ajunge Mitropolit de Timişoara. Iar pentru asta, nicio pârghie de lobby nu e de neglijat. Preotul are grijă să se afle în bune relații cu orice preot care ar putea pune umărul la ascensiunea sa, unul dintre cei mai interesanți pe această temă fiind Boian Alexandrovici, personaj cunoscut drept unul dintre susţinătorii drepturilor religioase ale românilor din Valea Timocului.
Părintelui Boian i s-au promis donații și sponsorizări pentru ajutorarea românilor timoceni, dar cum câştigul de imagine nu era cel scontat, varianta a căzut.Toate punţile de legătură cu Boian au fost tăiate. Ba mai mult, prin iunie anul acesta, părintelui Boian i s-a dat de înțeles că nu este dorit la sărbătorirea celor 100 de ani de la sfinţirea Catedralei româneşti din Vârşeţ. La sărbătoare a fost însă primit episcopul sârb de Vârşeţ – Nicanor, care, declama, mai deunăzi, că Episcopia Ortodoxă Română de Vârşeţ nu are loc în aceiaşi cetate cu cea sârbă și cerea mutarea acesteia în România.
Nu e de neglijat nici faptul că în Eparhia lui Lucian Mic a apărut de o vreme un vrednic şi amibţios călugăr de prin Călăraşi, Ilie Pentoiu. Ajuns acum stareţ în Caraş-Severin, la schitul din Nicolinţ, Pentoiu visează să ajungă episcop, dacă se poate chiar al românilor din Serbia. Ajuns în scaunul episcopal de la Vârşeţ, votul lui Pentoiu i-ar putea fi de folos PS Lucian Mic pentru a fi ales mitropolit al Banatului.
Pentoiu deja s-a împrietenit cu unii episcopi sârbi de peste Dunăre, care i-au picurat în suflet şi în minte cât de nociv e Boian Alexandrovici pentru românii din Serbia, punând pe seama acestuia că numai din vina lui s-a învrăjbit Biserica Ortodoxă Română şi sora ei sârbă. Se pare că, pentru a-l îndepărta pe părintele Boian, Ilie Pentoiu s-ar fi aliat cu Sarian Raicovici şi Iel Bobului, prelaţi ai Bisericii Ortodoxe Române din Serbia de Răsărit, cu care plănuieşte o lovitură de graţie pentru protopopul timocean. De altfel, Pentoiu, visând la scaunul episcopal de Vârşeţ, spune că nici nu vrea să audă de noi hirotoniri de preoţi români în Valea Timocului.
Şi aşa, ceea ce nu au reuşit sârbii poate va reuşi un român: stingerea, înceată dar sigură, a scânteii ortodoxiei româneşti din acest spaţiu, ce luminează drumul apartenenţei a peste 300.000 de conaţionali din Valea Timocului la naţiunea română. – www.promptmedia.ro
