Principalele cauze, responsabile pentru peste 40% din accidentele rutiere grave produse în România, în perioada 2013 – 2017, sunt indisciplina pietonilor și viteza excesivă sau neadaptată la condițiile de trafic. În această perioadă, numărul accidentelor rutiere grave și cel al victimelor rănite grav în astfel de evenimente nu a cunoscut fluctuații importante.
Poliţia Română este una dintre instituțiile cu atribuții în domeniul siguranței rutiere în România, acționând atât individual, cât și împreună cu ceilalți parteneri cu atribuții în domeniu pentru prevenirea evenimentelor negative și creșterea gradului de siguranță în trafic.
Pentru înțelegerea exhaustivă a dinamicii fenomenului rutier, astfel încât deciziile din plan operativ să poată fi fundamentate științific de toate instituțiile implicate în siguranța rutieră, specialiștii Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității și ai Direcției Rutiere din cadrul Poliției Române au întocmit ”Buletinul siguranței rutiere. Raport anual 2017”.
Aflată la a șaptea ediţie anuală, lucrarea cuprinde, pe lângă examinarea contextelor intern şi internaţional, o analiză a accidentelor rutiere grave produse în cursul anului 2017, una comparativă pentru intervalul 2013-2017, analize ale riscului rutier în mediul rural și în zona școlilor, precum și activitățile desfășurate pentru creșterea siguranței rutiere.
La nivelul Uniunii Europene, în perioada 2010 – 2017, s-a reușit reducerea numărului de decese cu 20,1%. România se plasează în rândul statelor în care rata de descreștere a deceselor este apropiată de nivelul cerut, în 2017 fiind înregistrată o scădere cu 17,9% față de 2010.
Raportul din 2017 privind siguranța rutieră arată că, în perioada 2013-2017, numărul de accidente rutiere grave și cel al victimelor rănite grav în astfel de evenimente nu a cunoscut fluctuații importante. Aceeași situație se întâlnește și în cazul comparării ultimilor doi ani. În anul 2017, comparativ cu anul 2016, numărul accidentelor de circulație a scăzut cu 0,5%, în timp ce numărul persoanelor decedate a crescut cu 2%.
Aceste rezultate au fost înregistrate în condițiile în care rețeaua națională de drumuri a cunoscut o evoluție lentă, parcul de autovehicule din România este cu 28% mai mare în anul 2017, comparativ cu anul 2011, mai mult de trei sferturi dintre autoturismele înregistrate în România au peste 10 ani vechime, iar numărul posesorilor de permis de conducere a crescut constant.
Astfel, în anul 2017, una din șase persoane cu vârsta între 31 și 50 ani, una din patru persoane între 21 -30 ani și una din cinci sub 21 ani dețin un permis de conducere. De asemenea, în perioada 2011 – 2017, vechimea medie a vehiculelor aflate la prima prezentare la ITP a crescut progresiv de la aproximativ 9 ani în 2011, la 12 ani în 2016 și 15 ani în 2017.
Tot mai mulți bicicliști implicați în accidente
Principalele cauze ale accidentelor rutiere grave produse pe drumurile publice din România, în perioada 2013 – 2017, au fost indisciplina pietonilor (21,3%) și viteza neregulamentară sau neadaptată la condițiile de drum (19,2%), acestea fiind responsabile pentru producerea a 40,5% din accidentele grave.
Pe un trend ascendent se situează în continuare accidentele de circulație produse din vina bicicliştilor, în anul 2017, comparativ cu anul 2013, fiind înregistrată o creștere cu 25% a accidentelor produse exclusiv din vina acestora.
Raportat la anul de referință 2013, creșteri s-au mai constatat și din cauza depășirilor neregulamentare (26%), preocupărilor care distrag atenția șoferului (45%) și nerespectării distanței între vehicule (11%).
Reduceri au avut loc în ceea ce privește accidentele rutiere produse ca urmare a circulației pe sens opus (41% față de anul 2013), indisciplinei pietonilor (7%) și conducerii sub influența alcoolului (7%).
Nerespectarea regulilor de circulației de către pietoni îi transformă pe aceștia în categoria cea mai vulnerabilă în cazul unui eveniment rutier. În ultimii 5 ani ei au reprezentat 38% dintre persoanele decedate și 32% dintre răniții grav, urmați de pasagerii vehiculelor aflate în trafic și implicate în accident (23% dintre decese și 29% dintre rănirile grave).
Pe parcursul perioadei 2013-2017, mediul urban reprezintă mediul preponderent de producere a accidentelor rutiere grave, atât în ceea ce privește numărul accidentelor rutiere grave (40%), cât și al numărului de persoane rănite grav (40%). Totuși, în ultimii 2 ani, se remarcă o tendință de echilibrare între mediul urban și rural, bazată mai ales pe scăderile înregistrate la nivelul mediul urban.
Astfel, pe drumurile publice din localitățile urbane au fost înregistrate reduceri atât la nivelul numărului de accidente rutiere grave (9%), cât și la cel al persoanelor accidentate grav (10%) sau al celor decedate în accidente rutiere (5%).
Viteza, normalitate pentru șoferii români
Analiza separată pentru anul 2017 arată că neadaptarea vitezei la condițiile de drum reprezintă cea mai frecventă dintre cauzele accidentelor rutiere, 17,5% din totalul accidentelor produse, urmată de traversarea neregulamentară a drumului de către pietoni, 14,7% din total, astfel că doar aceste două cauze au determinat împreună aproape o treime dintre evenimentele rutiere grave din 2017.
Contrar unei situații constante timp de mai mulţi ani, drumurile din interiorul localităţilor au devenit în mai mare măsură periculoase decât cele din afara lor. Letalitatea este în creştere, în anul 2017, pe drumurile din interiorul localităţilor şi în scădere pe cele din afara localităţilor. Deci, fenomenul creşterii letalităţii accidentelor rutiere grave produse în anul 2017 îşi are cauzele exclusiv în condiţiile de trafic de pe drumurile din interiorul localităţilor.
În anul 2017, 4 din 10 decese în accidente au avut loc pe drumurile de pe raza localităților rurale. În medie, în fiecare zi a anului 2017, în localitățile rurale au avut loc 9 accidente rutiere grave în care au murit 2 persoane și au fost rănite grav alte 8 persoane.
Accidentele din localitățile rurale, deși mai reduse ca număr, sunt mult mai grave, indicele de mortalitate fiind aproape dublu față de cele din mediul urban.
Numărul de decese în mediul rural, deși în scădere cu 28,5% față de acum 10 ani, a depășit ca valoare, pentru a treia oară în ultimul deceniu, numărul de decese din afara localității.
Drumurile cu cel mai ridicat risc de deces rutier pe raza localităților rurale sunt cele naționale, peste jumătate din decese și 42% dintre răniții grav fiind înregistați aici.
Accidentele cu implicarea pietonilor copii reprezintă 28% din totalul accidentelor cu pietoni.
Un pieton care este lovit la viteza de 50 de kilometri la oră are 87% probabilitatea de deces în urma impactului, iar în cazul unui pieton copil acest procent crește exponențial.
Riscul potențial de producere a unui accident în zona şcolilor este asociat şi cauzei de neacordare prioritate copiilor angajaţi în traversarea drumului la trecerile pentru pietoni. Această situație se regăsește în statistică și datorită faptului că distanţa de percepţie (câmpul vizual) este restrânsă în condiţiile opririi sau staţionării autovehiculelor în imediata apropiere a trecerii pentru pietoni, iar conducătorii auto, la viteza de 30 km/h, nu pot evita impactul cu un pieton copil (de înălţime mică).
