De la an la an, în aeroporturile din țara noastră se înregistrează creșteri majore ale fluxului de pasageri.
Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității al Poliției Române, a realizat un studiu care măsoară gradul de siguranță resimțit de călători în zona aeroporturilor, descrie tipologia problemelor de siguranță publică din această zonă, identifică principalele motive de nesiguranță a călătorilor și principalele probleme cu care se confruntă călătorii, dar și gradul de cunoaștere a atribuțiilor poliției transporturi de către aceștia și a principalelor măsuri de autoprotecție.
Metodele și tehnicile de cercetare criminologică au constat în analiza statistică a infracţiunilor sesizate în perioada 2016-2017 și primele patru luni ale anului 2018, realizarea unui sondaj de opinie în rândul călătorilor cu aeronave, desfășurat la nivelul principalelor aeroporturi din România și efectuarea unor interviuri individuale cu polițiști din cadrul Poliției Transporturi, în vederea descrierii problematicii specifice cu care se confruntă această structură.
Sondajul de opinie realizat în principalele aeroporturi din România (București – Otopeni, Cluj, Iași) s-a bazat pe intervievarea a 359 de călători, chestionarele fiind aplicate atât călătorilor români, cât și celor străini, prin intermediul chestionarelor traduse în limba engleză.
Atât datele statistice, cât și informațiile rezultate în urma chestionării pasagerilor au arătat un nivel ridicat de siguranță în zona aeroporturilor. Referitor la percepția asupra nivelului de siguranță sau teama de a fi victima unei fapte antisocialei (furt, înșelăciune, amenințare, tâlhărie etc.), cei mai mulți călători au declarat că le este doar în foarte mică sau mică măsură teamă că ar putea fi victima unor infracțiuni în zona aeroporturilor.
27,8% dintre călători declară că le este teamă pe traseul până/de la aeroport
Totuși, există anumite zone și situații în care pasagerii se simt în nesiguranță: pe traseul spre aeroport, în mijloacele de transport în comun sau taxi, precum și în spațiile exterioare ale aeroportului (parcare, stații de mijloace de transport în comun).
Astfel, aproximativ un sfert (27,8%) dintre călători declară că le este teamă (în foarte mare măsură sau în mare măsură) pe traseul până/de la aeroport, în taxi sau în mijloacele de transport în comun, iar o cincime (20,9%) în spațiile exterioare ale aeroportului.
Comparativ cu cei români, un procent mai mic din călătorii străini declară că le este teamă să fie victime în zona aeroportului.
Chestionați asupra unor situații concrete de victimizare, călătorii au declarat că le este teamă să li se fure obiecte, acte din buzunare, din geantă, poșetă, borsetă (35,9%), din bagajele predate la cală (32%), să li se fure bagajul de la banda de ridicare bagaje (27%), să fie agresați verbal de un alt călător (22,8%) sau să le fie furate lucruri din autovehiculul parcat în parcarea aeroportului (20,3%). În comparație, doar 11,4% dintre călători se tem că ar putea fi agresați fizic în aeroport.
În mod surprinzător, deși lăsarea bagajului nesupravegheat în interiorul aeroportului este interzisă în zona aeroportului, o treime dintre călători declară că nu le este teamă să facă acest lucru, ceea ce denotă o slabă conștientizare a consecințelor pe care acest lucru le poate avea asupra siguranței publice a celorlalți călători.
Taxiul, o problemă fără rezolvare
În ceea ce privește incidența raportată a faptelor antisociale, la nivelul aeroporturilor din România se înregistrează un nivel foarte scăzut de victimizare, după cum reiese din declarațiile călătorilor.
Cele mai răspândite acte antisociale amintite de călători în zona aeroportului sunt legate de transportul în regim taxi, călătorii reclamând practicile de înșelăciune cu privire la prețul curselor. Reacția celor care au declarat că au fost înșelați (sau au fost victime ale unei tentative) cu privire la prețul unei curse cu taxi-ul a constat cel mai adesea în aplanarea conflictului sau în resemnare și acceptarea acestei situații. Una dintre justificările oferite pentru această conduită a fost lipsa timpului necesar pentru a întreprinde alte măsuri, călătorii grăbindu-se să prindă avionul.
Alte fapte antisociale cu o incidență mai mare sunt agresiunile verbale între călători. (7,2% dintre aceștia declarând că au fost agresați verbal de un alt călător).
La cote scăzute se află furturile din bagajele predate la cală sau furturile (sau tentativele) de furturi din buzunare, poșete, genți.
În ceea ce privește principalele tipuri de fapte antisociale comise în zona aeroportuară, rezultatele obținute în urma intervievării polițiștilor de la Poliția Transporturi din aeroporturi converg spre a conchide că: fără a avea o dimensiune îngrijorătoare, în zona aeroportuară sunt întâlnite fapte de furt (din bagaje și de bagaje), însușirea bunului găsit, infracțiuni la regimul circulației, fapte de tulburare a ordinii publice și ocazional infracțiuni din sfera infracționalității cu violență, fără a se înregistra însă fapte de gravitate mare. Totodată, pe fondul stresului, emoțiilor, oboselii cauzate de zborul pe distanțe mari, sau a aglomerației întâlnită în aceste spații apar spontan diverse stări conflictuale (între pasageri sau între pasageri și funcționarii din zona aeroportului).
Totodată, din discuțiile purtate cu lucrătorii Poliției Transporturi a reieșit faptul că astfel de fapte nu sunt specifice doar aeroporturilor din România, ele fiind întâlnite și în aeroporturile din alte țări. Multe dintre furturile din bagajul de cală sunt sesizate la destinație și astfel nu se poate stabili cu exactitate unde a avut loc exact furtul. Există, de asemenea, călători care se adresează direct companiei de zbor şi atunci, despre aceste fapte poliţia nu are cunoştinţă.
Rezultatele studiului au indicat un nivel redus de informare al pasagerilor cu privire la domeniile de competenţă ale poliţiştilor şi un grad scăzut de cunoaştere a atribuţiilor poliţiei în zona aeroportuară, călătorii incluzând, în sfera atribuțiilor poliției transporturi o serie de activități care, în realitate, țin de alte instituții.
Tendinţa este aceea de a atribui poliției şi lucrătorilor acesteia activităţi şi responsabilităţi suplimentare, cum ar fi: activitățile de verificare a zonei aeroportului în vederea descoperirii de materiale explozibile (76%), bombe etc., verificarea documentelor de identitate după controlul de securitate (74%), să verifice dacă se introduc/scot în mod ilegale bunurile nedeclarate în țară/din țară (67%), controlul de securitate al pasagerilor (65%).
Se poate face foarte ușor confuzie între atribuțiile lucrătorilor de la Poliția de Frontieră, a polițiștilor de la Poliția Transporturi, Autoritatea Vamală, Jandarmerie sau SRI. Tendința călătorilor este aceea de a aborda polițiștii în uniformă pentru orice informație (modul în care se pot recupera bagajele care nu au sosit, actele/formalitățile necesare când doresc să plece din țară cu copii minori, obținerea de informații în situația când așteaptă pe cineva care nu a ieșit încă în zona publică a aeroportului, obținerea de informații referitoare la bunurile pierdute în avion, diverse informații legate de zboruri, întârzieri, informații legate de plata parcării, inclusiv de orientare în aeroport, cum să ajungă la o anumită poartă).
Ori, activitățile desfășurate de Poliția Transporturi în zona aeroporturilor cuprind: intervenții în caz de tulburare a ordinii publice (asociate mai ales cu întârzieri sau anulări ale curselor, situații în care călătorii devin nervoși și se manifestă violent), intervenții în cazul unui bagaj abandonat, activități de identificare a străinilor fără drept de ședere în România sau a persoanelor urmărite general, supravegherea liniilor de descărcare, transportul persoanelor reținute către centrele de reținere, activități pe linie de poliție rutieră (în zona aeroportului) sau investigarea infracțiunilor săvârșite în perimetrul aeroporturilor.
Printre călătorii intervievați se constată unele carențe în propria asigurare a siguranței călătoriei. Astfel, doar o treime dintre călători au întotdeauna grijă să aibă asupra lor detaliile ambasadei/ consulatului țării lor, în timp ce doar aproximativ două treimi au întotdeauna grijă să nu arate persoanelor necunoscute planurile lor de călătorie sau să nu fie urmăriți de alte persoane atunci când schimbă bani în zona aeroportului.
O mai mare grijă manifestă călătorii pentru siguranța bagajelor, astfel 87,8% declară că au întotdeauna grijă să își recupereze bagajul de cală imediat ce apare pe banda de bagaje, iar 82,9% să nu lase bagajul nesupravegheat în interiorul aeroportului.
La polul opus, există un segment important al călătorilor care nu au niciodată grijă să adopte unele măsuri minime de siguranță. De exemplu, 16,9% dintre călători nu au niciodată grijă ca alți pasageri să nu afle planurile lor de călătorie, pentru 15,5% să facă autostopul de la aeroport nu constituie niciodată o problemă, iar pentru 14,3%nu reprezintă niciodată o problemă să accepte băuturi alcoolice, sucuri, cafea de la necunoscuți.
Aproximativ unul din zece călători nu are niciodată grijă să nu împartă taxiul cu persoane necunoscute sau să nu fie urmărit de alte persoane când schimbă bani în interiorul aeroportului. Totodată, unul din zece călători a declarat că lăsarea bagajului nesupravegheat în interiorul aeroportului nu reprezintă niciodată o preocupare pentru el.
În 2017, în aeroporturile din România s-a înregistrat o creștere majoră a fluxului de pasageri, comparativ cu 2016 (cu 23,4%), iar față de 2013, o creștere cu 88%. Cu toate acestea, prin activitățile Poliției Române, în ultimii ani (2015-2017), numărul infracțiunilor sesizate în zona aeroporturilor au scăzut.
Cele mai multe infracțiuni înregistrate în zona aeroporturilor sunt de natură judiciară (58,9% în 2017). Majoritatea sunt fapte contra patrimoniului, furturile reprezentând aproape jumătate (47,6%, în 2017) din totalul infracțiunilor sesizate. Astfel, furturile de bagaje reprezintă 42,8% din totalul furturilor înregistrate în 2017, iar furturile din buzunare, poșete, sau genți – 25%.
O altă infracțiune comisă în zona aeroporturilor este însușirea bunului găsit sau ajuns din eroare la făptuitor, în special a bunurilor uitate în aeronave (telefoane, tablete, portofele etc.) sau a celor uitate de călători în taxiurile cu care s-au deplasat de la aeroport/la aeroport. Acestea au reprezentat 7,5% din totalul infracțiuni sesizate în 2017).
Climatul de siguranță publică din zona aeroporturilor din România s-a materializat și prin scăderea numărului de contravenții aplicate pentru încălcarea legii. Cele mai multe contravenții aplicate de poliția transporturi aeriene au fost la OUG nr. 195/2002 (74,6% în 2017). Infracțiunile de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, depistate în zona aeroporturilor, au reprezentat anul trecut 7,2%.