Savantul Grigore Bostan a fost omagiat zilele trecute în Sala Roşie a Universităţii Naţionale „Iu. Fedkovyci” din Cernăuţi, prin Simpozionul Internaţional „Grigore Bostan – 75. Probleme actuale de Filologie Română”.
Evenimentul a fost cu sprijinul MAE – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, în comun cu Universitatea Cernăuţeană, Catedra de Filologie Română şi Clasică, Centrul de Filologie Română Comparată „Grigore Bostan”, Societatea de Cultură Româneaască „M. Eminescu” şi Consulatul General al României la Cernăuţi.
Simpozionul a debutat cu prezenţa participanţilor Stepan Melnyciuk, rectorul Universităţii Cernăuţene, Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, Mihail Şleahtiţchi, consilier al Preşedintelui Rep. Moldova în domeniul Învăţământului şi Ştiinţei, Boris Bunciuk, decanul Facultăţii de Filologie al Universităţii „Iu. Fedkovyci”, Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii „Mihai Eminescu” din Cernăuţi, Galina Zagaiska, şef-interimar al Catedrei de Filologie Română şi Clasic.
Lucrările în cele trei secţii tematice – ”Procesul literar românesc contemporan: orientări culturale şi estetice”, „Viabilitate şi stabilitate în funcţionarea limbii”, „Dialoguri interculturale” – au decurs în mod activ, comunicările celor peste 50 de participanţi fiind discutate şi apreciate obiectiv de cei prezenţi, anunţă Zorile Bucovinei.
Consulul General al României la Cernăuți Eleonora Moldovan a salutat prezenţa la lucrările Simpozionului a tuturor participanţilor, a delegaţiei din Transcarpatia, condusă de Taras Doţio, profesor la Secţia Română a Universităţii din Ujgorod şi a studentelor de acolo, a transmis mesajul ministrului delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tâlvăr, şi Secretarului de Stat pentru Românii de pretutindeni, Sebastian Ioan Hotca, specificând că: „Evenimentul de astăzi e un moment superb pentru cei de la Cernăuţi, de a-şi aduce aminte, a-l omagia pe cel care a fost Grigore Bostan. Conferinţa ce ne uneşte azi este un moment deosebit pentru a cinsti cu gratitudine valorile importante pentru tot spaţiul românesc. Inima şi sufletul simpozionului este profesorul Lora Bostan, soţia regretatului academician. Aş dori să avem astăzi cât mai multe discuţii aplicate, căci consider că Grigore Bostan e omul timpului, care a lansat şi a marcat timpul, momentul trecerii prin Bucovina, Omul care ne uneşte şi astăzi în acelaşi gând filozofic, naţional de împărtăşire a valorilor comune, a dialogurilor interculturale ce au devenit interferenţe culturale. Ceea ce a făcut Grigore Bostan e o mândrie pentru poporul român, dar, mai ales, o interesată preocupare a tuturor academiilor în a cerceta, valorifica aceste interferenţe culturale”.
La lucrările în plen, Lora Bostan, doctor în filologie, conferențiar universitar, în discursul său „Contribuţia Universităţii din Cernăuţi la dezvoltarea culturii româneşti” a subliniat istoria şi importanţa activităţii Catedrei de Filologie Română şi Clasică ce continuă tradiţiile filologice ale înaintaşilor, dar cuprinde şi noi domenii de investigare, valorificând aspecte esenţiale ale limbii, culturii populare şi scrise din nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţei, în context naţional şi polietnic, menţionând rolul personalităţilor care s-au aflat de-a lungul anilor la cârma respectivei instituţii, în special a academicianului Grigore Bostan.
Totodată, scriitoarea Lucia Olaru Nenati a accentuat asupra celor două concepte şi realităţi – istoria şi cultura din Bucovina, specificând că configuraţia specială a istoriei, aceea ce se numeşte azi geopolitică, a determinat o presiune, o atmosferă şi un climat anume asupra culturii, că acest fenomen se poate exemplifica în cazul literaţilor bucovineni, conştienţi de misiunea lor istorică şi influenţaţi de destinul contorsionat al acestei provincii – Mihai Eminescu, George Voevidca, Leca Moraru etc.
De asemenea, Vasile Pavel, doctor în filologie la Institutul de Filologie, Academia de Ştiinţe a Moldovei, a relevat varietatea şi similitudinile în procesul desemnării obiectelor, Maria Şleahtiţchi, doctor în filologie la Universitatea de Stat din Moldova, a vorbit despre metamorfozele romanului românesc contemporan din Basarabia, Felicia Dumas, profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a dezvăluit tematica liturgicei bisericii ortodoxe a profesorului teolog Vasile Mitrofanovici de la Cernăuţi, Ala Sainenco.
În cadrul lucrărilor, decanul Facultăţii de litere a Universităţii din Bălţi s-a referit la structurile asociative în limba română, doctorul în filologie Vasile Bahnaru a prezentat articolul „Limba de stat, adevărul ştiinţific şi dreptul”, Rodica Hagy, profesor la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, a analizat tipologiile în studiul ştiinţelor limbii, Leonte Ivanov, doctor în filologie la Universitatea din Iaşi, a evocat figura hatmanului Pylyp Orlyk în istoriografia românească, Ludmila Şimanschi s-a referit la ficţiunile morale româneşti totalitare şi posttotalitare europene, Viorica Popa, conferenţiar la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, a accentuat asupra studiului relaţiilor semantice, Ioana Costa, profesor la Universitatea din Bucureşti, a dezvăluit tema „Brancovanus apud Cantemirium” etc.
Tot în aceeaşi zi poetul Vasile Tărâţeanu a prezentat volumul „Grigore Bostan în amintirile contemporanilor”, în care au fost inserate materiale despre personalitatea marcantă a celui mai Învăţat Român din nordul Bucovinei, publicate în presă de-a lungul anilor.