În perioada 22-26 mai 2023 la Palatul Parlamentului din București are loc reuniunea pe tema digitalizării în sănătate la nivel european, aferent programului european MyHealth@EU EU4Health WP2023, organizat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în colaborare cu Comisia Europeană, prin Direcția General pentru Sănătate și Siguranța Alimentară (DG SANTE).
Reuniunea se desfășoară anual sub îndrumarea Comisiei Europene – DG SANTE, iar la începutul acestui an, România a fost desemnată gazda evenimentului, ca recunoaştere a implicării active şi a proiectelor în curs de implementare derulate de CNAS, unul dintre partenerii importanți în domeniul digitalizării în sănătate la nivel european.
Astăzi, în deschiderea evenimentului, alături de președintele instituției organizatoare, conf. dr. Adela Cojan, au vorbit consilierul prezidențial conf. dr. Diana Loreta Păun (Departamentul Sănătate Publică), președintele Comisiei Pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților dr. Nelu Tătaru, șeful Unității pentru Sănătate Digital (Head of Digital Health Unit) din cadrul DG SANTE Fulvia Raffaelli, raportorul Parlamentului European pentru Programul de Sănătate al UE dr. Cristian Bușoi și directorul general adjunct Laura Petcu, din cadrul Ministerului Sănătăţii (Direcţia Generală Implementare şi Monitorizare Proiecte).
În cadrul întrunirii din acest an, reprezentanţii statelor membre ale Uniunii Europene îşi propun să analizeze provocările care ţin de interoperabilitatea şi configurarea serviciilor de „e-Prescription” (prescripţie electronică) și „Patient Summary” (dosarul medical al pacientului), în context transfrontalieră. Cele două componente vor permite pacienţilor europeni să utilizeze prescripţia şi documentele medicale proprii în format electronic atunci când necesită tratament şi servicii medicale pe teritoriul altui stat membru.
Evenimentul, care aduce împreună, într-un cadru tehnic de lucru, peste 80 de specialiști din domeniul sănătţii digitale din 22 de state membre UE, are ca scop şi colaborarea în vederea dezvoltării punctului național electronic de contact pe sănătate (Open NCP), care va exista la nivelul fiecărui stat membru, conform prevederilor proiectului de regulament european referitor la Spaţiul electronic al datelor privind sănătatea European Health Data Space (EHDS).
„Creșterea calității și eficienței serviciilor acordate pacienţilor europeni, implicit și a celor din România, depinde în mare măsură de digitalizarea sistemului de sănătate. Introducerea unor noi instrumente informatice accelerează şi simplifică procedurile de acordare a serviciilor şi a medicamentelor în sistemul de sănătate atât la nivel naţional, cât şi la nivel european. Printre obiectivele utilizării tehnologiei digitale în sănătate se numără ușurarea muncii personalului medico-sanitar, reducerea timpilor de lucru şi de aşteptare, dar şi asigurarea acurateței şi securităţii în centralizarea și stocarea datelor medicale ale pacienţilor, precum și folosirea lor pentru luarea celei mai bune decizii diagnostice și terapeutice” – a declarat Adela Cojan în deschiderea reuniunii.
Cu aceeași ocazie, Fulvia Raffaelli a precizat că digitalizarea în sănătate va schimba viața zilnică nu doar a specialiștilor, ci și „a fiecăruia dintre noi, ca pacienți”, iar Diana Loreta Păun a subliniat că „instrumentele digitale conturează un peisaj în care pacienții primesc îngrijiri centrate pe nevoi, iar specialiștii pot oferi îngrijire individualizată și își pot eficientiza fluxurile de lucru prin luarea de decizii rapide cu privire la tratament, cu îmbunătățirea rezultatelor, reducerea costurilor și a erorilor umane”.
Totodată, Nelu Tătaru a atras atenția asupra faptului că digitalizarea reprezintă de asemenea o formă de debirocratizare, iar Cristian Bușoi a afirmat că „o atenție deosebită trebuie acordat interconectării sistemelor informatice pentru ca acestea să funcționeze la fel în toate colțurile Uniunii Europene, de aceea construim astăzi o legislație nouă, modernă, care contribuie la folosirea potențialului maxim al datelor electronice de sănătate în condiţii foarte clare de securitate și de confidenţialitate”.
Proiectul de Spaţiu european al datelor privind sănătatea a fost lansat de Comisia European la începutul anului 2022 şi va permite persoanelor fizice din întreaga UE să își exercite pe deplin drepturile asupra datelor lor medicale. Cetățenii vor fi în măsură să acceseze și să partajeze cu ușurință aceste informații, păstrând în același timp un control mai mare asupra lor, în deplină conformitate cu abordarea generală în materie de protecție a datelor. În același timp, activitatea profesioniștilor din domeniul sănătății va deveni mai ușoară și mai eficientă. Datorită unei mai bune interoperabilități, profesioniștii din domeniul sănătății vor putea avea acces la istoricul medical al pacientului, îmbogățind astfel baza de informații relevante pentru deciziile privind tratamentul și diagnosticarea, inclusiv atunci când datele pacienților se află în altă țară din UE.
În prezent, CNAS are în curs de implementare grantul pentru dezvoltarea „e-Prescription for Cross-Border eHealth (E-prescription)” – privind aplicarea drepturilor pacienților la asistența medicală transfrontalieră, pentru asigurarea continuității în siguranţă a tratamentelor medicale, utilizând prescripţia electronică, atunci când asiguraţii români se află în şedere pe teritoriul altui stat membru.
Totodată, CNAS a depus documentația pentru obținerea finanțării proiectului „Patient Summary” – EU4H-2022 DGA-MS-IBA-03, care are ca obiectiv crearea infrastructurii necesare accesării datelor medicale ale pacienților în format digital, de pe teritoriul statelor membre ale UE.
În acelaşi timp, CNAS participă ca partener, alături de Institutul Naţional de Sănătate Publică, la Joint Action EU4H-2022-JA-09, activitate preliminară de introducere în statele membre a tehnologiei necesare în vederea realizării schimbului de date medicale transfrontaliere.