TIMP ROMÂNESC: Experiența Dvs. anterioară în problematica românilor originari din România, dar și în cadrul proiectelor pe care le-ați derulat în sprijinul românilor din vecinătatea apropiată vă ajută în aprecierea evoluțiilor înregistrate în ultimii ani în domeniul relațiilor cu românii din afara granițelor. În ce punct suntem?
Dan Stoenescu: Românii de peste hotare sunt parte integrantă a spiritualităţii româneşti. Consider că de-a lungul timpului ne-am concentrat eforturile în mod consecvent pentru menţinerea şi consolidarea identităţii lingvistice, culturale, spirituale româneşti.
Problematica românilor de pretutindeni a devenit din ce în ce mai complexă şi mai sensibilă, ca un rezultat firesc al evoluţiilor în domeniu, iar aici mă refer, spre exemplu, la extinderea spaţiului european şi la oportunităţile corelate cu acesta.
Bineînţeles, dinamica schimbărilor ne obligă să regândim şi să ameliorăm în mod constant abordarea în relaţia cu membrii comunităţilor româneşti.
Din acest motiv, un principiu de bază al priorităţilor pe care le voi avea în vedere în mandatul meu este transparenţa. Acesta este modul cel mai simplu prin care românii de peste hotare se pot asigura de faptul că rolul nostru este strict acela de a acţiona în beneficiul lor.
TIMP ROMÂNESC: Ați preluat de puțin timp portofoliul Relațiilor cu românii de pretutindeni. Aș dori să explicați afirmația pe care ați făcut-o la audierile din Parlament, potrivit căreia prioritățile mandatului Dvs. sunt diaspora și comunitățile istorice. Această ordine presupune o abordare prioritară a problemelor comunităților de dată recentă și o diminuare a atenției acordată comunităților istorice?
Dan Stoenescu: Doresc să subliniez că atât comunităţile româneşti din diaspora, cât şi comunităţile istorice sunt importante pentru noi.
Cu siguranţă nu putem discuta despre o atenţie acordată unei comunităţi, în detrimentul celeilalte. Discutăm despre problematici distincte, care necesită abordări diferite şi specifice, în special pe linia identității naționale.
TIMP ROMÂNESC: În linii mari, problemele cu care se confruntă comunitățile românești din diaspora sunt asemănătoare și, în majoritatea cazurilor au o componentă socială. Cum credeți că poate contribui DRP la rezolvarea acestor probleme?
Dan Stoenescu: În acest sens, luăm în calcul măsuri care să stimuleze rolul diasporei în dezvoltarea economică, precum organizarea unui forum de afaceri pentru diaspora şi crearea unui fond de investiţii pentru românii din străinătate. De asemenea, avem în vedere lansarea unor sesiuni de informare și consultanţă pentru românii din diaspora cu privire la accesarea fondurilor europene, precum și intensificarea dialogului cu aceștia în direcția identificării celor mai adecvate soluții pentru problemele cu care se confruntă.
Protejarea limbii române, în special la generaţia a doua de români, reprezintă o altă prioritate pentru noi. În Spania şi Italia va fi imperios necesar să iniţiem dialoguri cu autorităţile centrale şi locale, astfel încât să putem integra în programele şcolare oficiale, ca materie opțională, cursurile de limba română.
TIMP ROMÂNESC: Dacă privim spre comunitățile istorice, deși și aici lucrurile pot fi aduse la un numitor comun (învățământul în limba maternă, recunoașterea minorității și implicarea acesteia în rezolvarea problemelor comunității), problematica lor este diferită, purtând specificul fiecărei țări. Care este strategia pe care o considerați adecvată pentru a eficientiza sprijinul acordat acestor comunități, ținând cont și de faptul că unele state pe teritoriul cărora există aceste comunități (am în vedere Rep. Moldova, Serbia, Ucraina) nu sunt membre ale Uniunii Europene și este dificil de invocat acquis-ul comunitar?
Dan Stoenescu: În primul rând, nu consider că sprijinul pe care România îl poate acorda acestor comunităţi este strict determinat de apartenenţa la Uniunea Europeană a statelor pe teritoriul cărora există aceste comunităţi. Bineînţeles, noi susţinem parcursul european al acestor state şi cred că au fost realizaţi paşi importanţi în această direcţie: Serbia este deja stat candidat, iar Republica Moldova şi Ucraina au semnat Acordul de asociere cu Uniunea Europeană.
Cred că România este un exemplu de urmat în ceea ce priveşte respectarea şi protejarea activă a drepturilor minorităţilor. Avem un cadru legal şi o tradiţie instituţională care funcţionează în acest sens. Din partea Ucrainei şi a Serbiei, ne aşteptăm la respectarea drepturilor minorităţilor româneşti în baza principiului de reciprocitate.
Reamintesc că România şi Serbia au semnat un protocol bilateral privind protecţia minorităţilor naţionale în martie 2012 pentru românii din Serbia de Răsărit (Valea Timocului). Noi vom relua dialogul pentru implementarea acestui protocol împreună cu partea sârbă, pentru a asigura respectarea drepturilor românilor de pe întreg teritoriul Serbiei la standardele promovate de Uniunea Europeană.
TIMP ROMÂNESC: Cu toții știm că mandatul acordat Cabinetului din care faceți parte este limitat, dar are avantajul de a nu fi grevat de obligații politice. Vă rog să punctați principalele probleme pe care vă propuneți să le rezolvați până la finalul mandatului.
Dan Stoenescu: Pe termen scurt, dorim să realizăm o campanie de informare privind exercitarea votului prin corespondenţă şi să asigurăm transparența procedurilor de acordare a fondurilor nerambursabile. Totodată, ne propunem să susținem mijloace de comunicare mai eficiente şi adaptate noilor tehnologii.
Pe termen mediu, avem în vedere şi acţiuni de impact la nivelul comunităţilor româneşti, cum ar fi demersuri pentru organizarea şi dotarea unor centre culturale pentru comunităţile istorice din vecinătate.
TIMP ROMÂNESC: Tot în cadrul audierii în comisiile parlamentare de specialitate v-ați referit la relația cu Republica Moldova ca fiind ”absolut primordială”. Explicați, vă rog, sintagma și pașii pe care îi veți urma în atingerea acestui obiectiv, în condițiile în care instabilitatea politică din Rep. Moldova pare să fie fără sfârșit.
Dan Stoenescu: Relaţia României cu Republica Moldova este una specială: împărtășim aceeaşi limbă, aceeaşi istorie, aceeaşi cultură. Viziunea mea este că suntem două state, dar o singură naţiune. Mai mult, România a sprijinit şi va sprijini mereu ideea unei guvernări proeuropene, stabile şi responsabile în Republica Moldova.
În ceea ce priveşte priorităţile noastre, vom iniţia demersuri privind instituirea unui spaţiu comunicaţional comun între România şi Republica Moldova. După cum ştiţi, în luna martie a anului trecut, a fost semnat acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind colaborarea în domeniul retransmiterii serviciilor de programe ale radiodifuzorilor publici. Prin urmare, a fost realizat un prim pas care să faciliteze accesul reciproc liber şi gratuit între instituţiile audiovizualului din România şi din Republica Moldova.
De asemenea, ne dorim şi deschiderea Centrului de Informare al României la Universitatea „Alecu Russo” din Bălţi, pentru care există deja acordul de principiu al conducerii universităţii faţă de propunerea părţii române.
TIMP ROMÂNESC: Mandatul Dvs. presupune o legătură permanentă cu comunitățile românești din afara granițelor, iar acest lucru presupune și deplasări în mijlocul acestor comunități, discuții directe cu românii de acolo. În perioada imediat următoare există programate astfel de deplasări? Unde veți merge prima dată?
Dan Stoenescu: Cu ocazia Zilei Naţionale a României voi participa la o serie de evenimente derulate în Italia şi Spania, organizate de misiunile diplomatice şi mediul asociativ românesc. Astfel, voi avea ocazia de a discuta nemijlocit cu membri ai comunităţilor de români de acolo. Aceste deplasări vor fi primele dintr-o serie de întâlniri destinate românilor de pretutindeni, în scopul identificării oportunităţilor de politici publice dedicate acestora.
TIMP ROMÂNESC: Într-una din afirmațiile Dvs. ați făcut referire la posibilitatea accesării fondurilor europene pentru completarea fondurilor pe care DRP le alocă proiectelor dezvoltate în folosul comunităților românești. Aveți în vedere un anumit tip de proiecte sau anumite activități care ar putea fi derulate în condițiile în care perioada de programare 2014-2020 stabilește un număr limitat de priorități pe care Uniunea Europeană le consideră deosebit de importante și că accesul mediului asociativ este relativ limitat?
Dan Stoenescu: În prezent, există 3 axe ale fondurilor europene POSDRU pentru românii din diaspora: formare profesională continuă pentru angajaţi, români antreprenori în Europa, prevenirea şi corectarea fenomenului de părăsire timpurie a şcolii. Prin urmare, vom încuraja românii să acceseze aceste fonduri, astfel încât proiectele în folosul comunităţilor româneşti să dispună de toate instrumentele necesare pentru a fi implementate.
De asemenea, împreună cu Ministerul Fondurilor Europene, ne propunem organizarea unor sesiuni de informare și consultanţă pentru românii din diaspora astfel încât aceştia să cunoască paşii necesari pentru accesarea fondurilor europene.
TIMP ROMÂNESC: De asemenea, ați vorbit despre modificări în finanțarea proiectelor susținute de DPRRP. Care sunt noutățile? În ce măsură vor simplifica procedurile de accesare și decontare a fondurilor pentru proiecte?
Dan Stoenescu: Transparenţa va reprezenta elementul comun al tuturor proiectelor susţinute de către Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. Putem discuta despre transparenţă şi în ceea ce priveşte acordarea fondurilor nerambursabile. Dorim să modificăm ghidul de finanţare astfel încât procedurile şi criteriile de evaluare să fie cât mai transparente.
Proiectul de modificare și completare a Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile are în vedere modificarea componenței Comisiei de evaluare a proiectelor astfel încât aceasta să fie formată din specialiști din cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul românilor de pretutindeni.
Totodată, vom publica pe site-ul propriu lista cu proiectele finanţate şi decontate la sfârşitul anului 2015.
TIMP ROMÂNESC: Ne aflăm în apropierea Zilei Naționale, motiv pentru care vă rog să adresați un mesaj românilor de pretutindeni.
Dan Stoenescu: Ziua Naţională a României marchează un moment istoric, cu o semnificaţie aparte pentru identitatea noastră naţională. În această zi simbolică, gândurile mele se îndreaptă către toţi aceia dintre dumneavoastră, care simţiţi şi trăiţi româneşte indiferent de locul în care vă aflaţi. Aş dori să vă mulţumesc pentru eforturile pe care le depuneţi pentru a vă păstra unitatea în comunităţile în care trăiți. Totodată, vă asigur de întregul meu sprijin şi vă adresez cele mai calde urări de sănătate şi prosperitate!
(a consemnat Antuanela Roşioru, TIMP ROMÂNESC)
