”Situația din vecinătatea estică a NATO continuă să fie volatilă, iar procesul de soluționare a dosarului ucrainean se derulează cu dificultate, pe fondul implementării parțiale și deficitare al Acordului Minsk II. Perpetuarea crizei din Siria și a instabilității în regiunea Orientului Mijlociu și Nordului Africii au favorizat extinderea amenințării teroriste ISIL/Daesh în spațiul european.
Summitul NATO de la Varșovia va reprezenta un moment cheie pentru parcursul Alianței și este esențial pentru continuarea adaptării NATO în vederea consolidării securității și a apărării colective, după implementarea Planului de acţiune pentru creșterea capacității operaționale, stabilit la Summitul din Țara Galilor în 2014”, a afirmat astăzi, președintele Klaus Iohannis, într-o declarație de presă susținută la Bucureti, în comun cu Jens Stoltenberg, Secretarul General al NATO.
Iohannis a mai spus că România rămâne un partener de încredere și activ al NATO, dovadă stand îndeplinirea integrală a angajamentelor asumate la Summitul NATO din Ţara Galilor și creșterea bugetului Apărării până la 2% din PIB, din 2017.
”Contribuția României la eforturile de apărare împotriva rachetelor balistice demonstrează preocuparea constantă a țării noastre pentru respectarea angajamentelor naționale, atât în planul relațiilor bilaterale strategice româno-americane, cât și în cadrul NATO.
O spun încă o dată cât se poate de clar: sistemul Aegis Ashore din România nu este îndreptat împotriva niciunui stat, având rol strict defensiv. Acesta constituie o asigurare a apărării României şi a Aliaților europeni împotriva unor potențiale amenințări cu atacuri balistice din afara spaţiului euroatlantic”, a mai spus Iohannis.
Totodată, președintele României a vorbit despre necesitatea adoptării unor decizii ”corecte și echilibrate în raport cu provocările și riscurile de securitate care s-au conturat în vecinătatea spațiului euroatlantic”, cu prilejul Summit-ului de la Varșovia, punând accent pe solidaritate pe principiile: „28 pentru 28” și „abordarea de tip 360 de grade”.
Iohannis s-a referit la o prezență ”credibilă și predictibilă a forțelor aliate pe flancul estic, cu realizarea echilibrului între dimensiunea nordică şi cea sudică a flancului estic”, vorbind despre o prezență navală NATO permanentă la Marea Neagră.
”România va continua să acorde o importanţă deosebită includerii Mării Negre în toate procesele aliate de evaluare, astfel încât provocările de securitate din regiune să fie analizate de o manieră corectă şi cuprinzătoare”, adăugând că ”România susține continuarea politicii NATO a ușilor deschise, precum şi înregistrarea de rezultate concrete în acest sens, nu numai în privința Muntenegrului, ci şi în raport cu ceilalți aspiranți”.
”Cu privire la Republica Moldova, am salutat demersurile aliate orientate spre consolidarea capacității de apărare. Am reafirmat sprijinul pe care România îl acordă Ucrainei, inclusiv din perspectiva Fondului pentru apărare cibernetică, unde țara noastră este națiune-lider. Cred că susţinerea partenerilor estici trebuie să se bucure de un profil sporit pe agenda NATO, întrucât securitatea și stabilitatea acestora se reflectă inclusiv asupra climatului de securitate euroatlantic.
Ţara noastră va continua să fie un furnizor de securitate în regiune, un pol de stabilitate la extremitatea estică a spaţiului euroatlantic, supusă provocărilor şi ameninţărilor.
Din această perspectivă, suntem preocupaţi de situaţia din Ucraina şi Republica Moldova”, a mai spus președintele Iohannis, adăugând că soluțiile politice sunt mai viabile decât cele militare.
