Lipsa celor dragi este cel mai acut sentiment resimțit de români, arată un sondaj IRES dedicat evaluării stării emoționale a românilor după prima lună de izolare la domiciliu și distanțare socială impusă de decretarea stării de urgență, pe fondul pandemiei de COVID-19.
Realizat pe 17 aprilie, studiul IRES și-a propus să surprindă ”în mod special efectele asupra populației vârstnice (65+) și arată că în situația de autoizolare din ultima lună acest segment de populație este unul extrem de vulnerabil din punct de vedere emoțional”, spun autorii sondajului.
14% dintre români au locuit singuri în prima lună de izolare. Singuri au stat în proporții mai crescute cei cu vârsta de peste 51 de ani și femeile.
1 din 5 români au petrecut această perioadă doar împreună cu partenerul de viață.
64% au petrecut prima lună de izolare în familie.
24% dintre vârstnicii de peste 65 de ani au traversat prima lună de izolare singuri.
4 din 10 români au avut temeri legate de imposibilitatea asigurării resurselor de trai pe fondul prelungirii crizei generate de pandemie.
Mai mult de o treime dintre români au avut sentimentul de frică de moarte pe fondul infecției cu noul coronavirus.
Lipsa celor dragi, cel mai acut sentiment semțit în prima lună de izolare
Mai mult de trei sferturi dintre participanții la studiul IRES au declarat că în prima lună de izolare au simțit dorința de a se vedea cu cineva drag.
În această perioadă românii experimentează, în proporții destul de ridicate, sentimente și stări de anxietate generate de pierderea resurselor de trai, deciziile autorităților sau singurătate.
Peste o treime dintre români au resimțit frica de moarte generată de posibila infectare cu noul coronavirus, dar și frica de o posibilă criză a alimentelor.
Trei din zece români au avut, în această perioadă, stări de nervozitate neobișnuite.
O treime dintre respondenți au simțit dorința de a merge la restaurant.
Mult mai puțini sunt cei care s-au confruntat, în această perioadă, cu probleme de sănătate mai mari decât de obicei (14%) sau care recunosc că au experimentat stări de nervozitate și certuri cu cei din familie (13%) sau că au avut sentimentul că au fost părăsiți de toată lumea (17%).
Tinerii se simt părăsiți
Tinerii experimentează într-o proporție mai mare sentimentul că sunt părăsiți de toată lumea și se confruntă cu stări de nervozitate pe care nu le aveau în mod obișnuit în pondere mai ridicată, arată studiu.
Pe lângă lipsa celor dragi, tinerii resimt și nevoi legate de socializare, una dintre acestea fiind și dorința de a merge la restaurant care se manifestă în rândul lor în proporții mai ridicate decât în cazul respondenților din alte categorii de vârstă.
Persoanele între 36 și 50 de ani sunt îngrijorate în proporții mai ridicate de rămânerea fără resurse de trai și au experimentat, în această perioadă, în proporție mai ridicată, sentimente de supărare față de decizii ale autorităților.
În ceea ce-i privește pe cei între 51 și 65 de ani, aceștia resimt mai acut sentimentul de singurătate, dar și diverse sentimente de frică: frica față de moarte provocată de infectarea cu SARS-CoV2 sau frica generată de o criză de alimente.
Vârstnicii, sentimentul de singurătate și frica de moarte
Vârstnicii sunt cei care se confruntă în această perioadă și cu probleme de sănătate mai mari decât cele de dinainte de pandemia de COVID – 19, experimentând, în proporții ridicate, și sentimente de singurătate și frică de moarte provocată de infectarea cu SARS-CoV2, dar și frica generată de o criză de alimente.
Femeile, mai îngrijorate de viitor decât bărbații
Femeile sunt mai îngrijorate cu privire la viitor, astfel că, spre deosebire de bărbați, lor le este teamă în proporții mai ridicate să nu rămână fără resurse de trai sau fără alimente și tot ele au temeri mai mari legate de moartea cauzată de infectarea cu noul coronavirus și s-au confruntat, mai mult decât bărbații, cu stări de nervozitate și certuri cu cei din familie.
Studiul a fost făcut pe 17 aprilie 2020, pe un eșantion de 830 indivizi de 18 ani și peste, tipul eșantionului fiind unul simplu, aleatoriu, reprezentativ la nivel național, cu o eroare maximă tolerată de ± 3,5%, cu o culegere a datelor prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).