Pentru a marca 20 ani de la aderarea României la NATO, 35 de ani de la Revoluția din decembrie 1989 și Luna Francofoniei, Institutul Cultural Român din Bruxelles, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Delegația Permanentă a României la NATO și Ambasada României în Regatul Belgiei, organizează proiecția filmului „Libertate”, în regia lui Tudor Giurgiu, în zilele de 14 și 15 martie 2024.
Inspirat din evenimentele derulate la Sibiu, în 1989, filmul surprinde esenţa unui moment istoric semnificativ şi explorează complexitatea naturii umane în vremuri dificile, oferind, în plus, o imagine fascinantă a istoriei Europei de Est.
Pelicula este una din cel mai discutate și apreciate opere de artă din perioada recentă, transformând întâmplările reale într-o experiență emoționantă și palpitantă, care a captat atât atenția publicului, cât și a criticii de specialitate. Filmul a fost recompensat cu numeroase premii și distincții, atât la nivel național, cât și la nivel internațional (Franța, Germania, Belgia, Bosnia și Herțegovina etc).
Proiecțiile se vor derula în prezența regizorului Tudor Giurgiu, care va dialoga cu publicul, în două cinematografe de artă, renumite la Bruxelles:
– 14 martie 2024, cinema Vendôme, ora 18:45
– 15 martie 2024, cinema Aventure, ora 19:00.
Participarea reprezentanților instituțiilor UE va permite abordarea, în cadrul discuțiilor de la sfârșitul proiecției, abordarea provocărilor cu care industria filmului se confruntă astăzi, la nivel european.
Însăși producția filmului „Libertate” a fost o provocare, după cum spune regizorul, pentru că acesta s-a filmat la sfârșitul pandemiei, când păstrarea distanței sociale era încă o necesitate.
Regizorul semnează și scenografia, împreună cu Cecilia Ștefănescu, autoare a celebrei cărți Legături bolnăvicioase (transformată în film, în 2006, de același Tudor Giurgiu).
Într-un interviu recent, Tudor Giurgiu afirma, despre capodopera sa: A fost esenţial să surprind realitatea crudă a acelor zile, când toţi actorii implicaţi erau confuzi și acţionau în haos. De aceea, nu îmi imaginez altă estetică/direcţie artistică decât una care să amintească de o filmare documentară din acea epocă. Cameră ţinută în mână, aproape de personaje și de călătoria lor. Mișcări fluide și cadre lungi, mai ales la începutul filmului, când miliţienii sunt atacaţi de forţele armatei. O referinţă vizuală apropiată ar fi Bloody Sunday al lui Paul Greengrass’’.
În ceea ce privește subiectul filmului, Tudor Giurgiu precizează că: ,,Românii și-au luat multe libertăți și au obținut ceea ce și-au dorit. Însă mi se pare revoltător ca astăzi să aud voci care fie sunt nostalgice, fie spun «n-a fost chiar așa ». Oamenii au ieșit în stradă în număr mare pentru că și-au strigat libertatea. Aveam nevoie de asta și pentru că trăiam într-o lume atât de închisă. Dar azi mi se pare că, de fapt, libertatea înseamnă mai mult decât a nu-ți jena aproapele, a nu-l deranja. Sunt speriat puțin de felul în care interpretăm, foarte larg, această libertate de a face orice. Nu poți să faci chiar orice”.
Evenimentul se înscrie în strategia ICR Bruxelles de promovare a valorilor cinematografiei românești și de accentuare a rolului important pe care peliculele din țara noastră îl joacă pe scena Uniunii Europene.