Ansamblul Folcloric „Cindrelul – Junii Sibiului” participă, în perioada 17–21 octombrie, la o serie de manifestări culturale dedicate aniversării celor 70 de ani de activitate ai săi.
Junii Sibiului au dansat duminică la Auditoriul „Paco de Lucia” din Alcala de Henares în fața a sute de românii din Spania, care locuiesc în Alcala de Henares și împrejurimi.
Acesta a fost ultimul spectacol din seria celor 7 programate pentru acest an aniversar al Junilor, care împlinesc 7 decenii de activitate neîntreruptă.
Evenimentul de la Madrid a fost organizat de CJ Sibiu prin Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul – Junii” Sibiu, cu sprijinul UMR şi Radio Românul din Madrid. Acţiunea a fost cofinanţată de Consiliul Local Sibiu prin Primăria Municipiului Sibiu.
Junii Sibiului, cea mai veche formaţie de dansuri populare a României, devenită patrimoniu universal, a fost înființată în 1944, din iniţiativa maestrului coregraf Ioan Macrea.
În calitate de ansamblu de amatori, Junii Sibiului au participat la numeroase competiții și festivaluri folclorice, organizate în țară și străinătate, iar valoarea lor a fost recunoscută prin cele peste 100 de premii naționale și 60 de premii internaționale acordate ansamblului de jurii de specialitate.
În anul 1992, Ansamblul Junii Sibiului se unește cu orchestra Cindrelul și primește statutul de ansamblu profesionist, în semn de recunoaștere a valorii corpului de dansatori și instrumentiști, precum și a bogăției și diversității repertoriului abordat. Ansamblul Folcloric Profesionist Cindrelul-Junii Sibiului este condus de directorul Dumitru Giurcă Notar, iar în anul 1999, ansamblul devine parte integrantă a Centrul Județean al Creației Populare, condus de Traian Rapiță, apoi de Ioan Dinu și din 2005, de Silvia Macrea, fiica maestrului Ioan Macrea.
În repertoriul ansamblului se regăsesc jocurile populare din Transilvania, Moldova, Oltenia, Muntenia, Banat, Dobrogea, din patrimoniul muzical-coregrafic european, toate prezentate în costume specifice. Ansamblul valorifică deopotrivă obiceiuri, precum Prinsul văruţelor, Înălbitul pânzelor, Culesul viilor, Intrarea fetei în horă, Căluşul, Drăgaica, Capra, Căiuţii, şi jocuri bătrâneşti din zona Sibiului: Hodoroaga, Banu Mărăcine, Coconiţa, Glâmboaca. Fluierul de Mărginime, imaginea feciorului care joacă simultan cinci fete, „bituşca” ciobănească, pălăriile bogat ornamentate de Avrig, coiful de fată şi vălitorile de pe Valea Hârtibaciului, şirurile neobosite de 20 de piruete sau ponturi fecioreşti concură la crearea momentelor muzical-coregrafice, completate de proiecţii video şi efecte tehnice moderne. Toate suitele de jocuri şi obiceiuri pot fi adaptate reprezentaţiilor cu 4 -20 de perechi de dansatori, în săli de spectacol sau în spaţii mai puţin convenţionale.
