Duminică, 16 martie, la Palatul Național al Românilor din Cernăuţi, (Piaţa Centrală, nr.9) Societatea GOLGOTA a Românilor din Ucraina, susținută de societăţile româneşti din Nordul Bucovinei, a organizat Conferința internaţională ”Masacrele de la Lunca şi Fântâna Albă”. Cu acest prilej, Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi, a prezentat volumul ”Durerea memoriei” (volum îngrijit de Octavian Bivolaru cu sprijinul grupului editorial „Cuvântul”).
Alocuțiunile au fost marcate de atmosfera încordată din Ucraina, duminică fiind ziua în care în Crimeea s-a desfășurat referendumul pentru desprinderea Peninsulei de Ucraina.
Referindu-se la pactul Ribbentrop-Molotov şi ultimatumul impus României, jurnalistul Vasile Carlaşciuc a făcut o paralelă între ocuparea nordului Bucovinei şi a Crimeii. Ilustrând ce înseamnă un regim totalitar, a adus drept exemplu că în Ucraina Apuseană, după ocupaţie, închisorile în care au fost trimiși oameni nevinovaţi. În puşcăriile cu o capacitate de 30.753 persoane au fost închiși aproape 73.000 de oameni.
Octavian Bivolaru a adăugat că puterea sovietică se instalase pe teritoriul ocupat cu un plan diabolic, orientat la masacrarea românilor, primele jertfe căzând oamenii credincioşi, apoi gospodarii de frunte, intelectualii, tinerii…
Petru Grior, primul preşedinte al „Golgotei” româneşti, a făcut o precizare importantă privind societatea condusă de Octavian Bivolaru, înregistrată oficial de curând ca Societatea „Golgota” a românilor din Ucraina. Referindu-se la importanţa manifestărilor perindate din primul an de independenţă a Ucrainei, el şi-a exprimat regretul: „Întotdeauna am crezut că vorbele noastre pot opri fărădelegile, însă evenimentele curente arată că nu le putem pune stavilă. Dar nu uit ce mi-a spus o ţărancă din Suceveni, încă în 1992. Dacă avem dreptul să vorbim despre tragediile noastre, trebuie să spunem adevărul atât timp cât ne bucurăm de această libertate”.
Scriitorul şi cercetătorul Dumitru Covalciuc a vorbit despre încă trei masacre – înainte de vărsarea de sânge de la Fântâna Albă au fost ucişi români la Carapciu, în februarie 1941 – la Tereblecea, iar la 10 aprilie acelaşi an – la Cuciurul Mare.
Nicolae Toma, preşedintele Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, a propus lansarea unei declaraţii privind susţinerea integrităţii teritoriale a Ucrainei, adăugarea la inscripţia de pe complexul memorial de la Fântâna Albă a faptului că acolo au fost exterminaţi bucovineni români, pornirea unor demersuri privind demontarea tancului din Cernăuţi (fără valoare artistică-arhitecturală). De asemenea, acesta a vorbit și despre necesitatea confirmării statutului românilor din Ucraina ca etnie băştinaşă, un drept consfinţit de Declaraţia ONU.
Prezent la eveniment, reprezentantul Consulatului General al României la Cernăuţi, Ionel Ivan, a amintit că masacrul de la Fântâna Albă este comemorat şi în România, la 1 aprilie având loc manifestări de doliu pentru românii victimizaţi în zone greu încercate istoric. Preluând laitmotivul „istoria se repetă”, diplomatul s-a referit la toleranţa bucovinenilor, lansând un mesaj de unitate, fără a da curs provocărilor „în zona ce ne-o dorim lipsită de conflicte”. El a evidenţiat că România a recunoscut noua puterea Ucrainei și a sprijinit, medical, victimele Euromaidanului, în cadrul unei acțiuni umanitare. (material realizat cu sprijinul prof. Nicolae Hăuca – Euromedia Ucraina și Maria Toacă, Zorile Bucovinei)