Președintele României, Klaus Iohannis, a participat, vineri, 6 octombrie 2023, la reuniunea informală a Consiliului European, desfășurată la Granada, în Regatul Spaniein anunță Administrația Prezidențială.
Cu această ocazie, șefii de stat și de guvern ai statelor membre UE au lansat procesul de reflecție cu privire la conținutul viitoarei Agende Strategice a Uniunii Europene. În acest cadru, a fost abordată și chestiunea extinderii Uniunii și a pregătirii sale pentru primirea de noi membri. De asemenea, în perspectiva noii Agende Strategice, obiectivul discuției a fost modul în care viziunea din Declarația de la Versailles din 11 martie 2022, de reducere a dependențelor strategice ale Uniunii, a fost pusă în practică, precum și de a lansa dezbaterea asupra acțiunilor prioritare care să fie avute în vedere în perioada următoare. Totodată, au mai fost abordate și temele majore precum apărarea, migrația, reziliența, competitivitatea, angajamentul global al Uniunii și sprijinul pentru Ucraina.
În legătură cu adoptarea noii Agende Strategice, președintele Klaus Iohannis a arătat că obiectivul urmărit trebuie să fie o Uniune mai puternică, mai unită, mai rezilientă și mai competitivă la nivel global, războiul declanșat de Rusia funcționând deja drept catalizator pentru a acționa, în continuare, pentru reducerea dependențelor strategice și consolidarea Uniunii pentru a obține rezultate concrete pentru cetățeni.
Președintele României a pledat pentru o Uniune fără fragmentări, cu o coeziune internă sporită și încredere între statele membre.
Totodată, președintele Klaus Iohannis a subliniat că orice proces de reformă pentru gestionarea eficientă a extinderii trebuie să aibă loc în paralel cu extinderea, și nu subsecvent acesteia. Președintele României a reiterat faptul că extinderea a fost și este una dintre cele mai de succes politici ale Uniunii, statele candidate meritând o decizie care să marcheze progresul lărgirii Uniunii, care obține beneficii certe în urma lărgirii și devine mai puternică.
În ceea ce privește consolidarea rezilienței la nivelul Uniunii, președintele Klaus Iohannis a accentuat necesitatea întăririi nivelului de pregătire pentru a acționa în situații de criză, pe baza deciziilor incluse, la propunerea sa, în concluziile Consiliului European din iunie 2023.
De asemenea, președintele României a evidențiat, încă o dată, faptul că extinderea spațiului Schengen, prin finalizarea procesului de aderare a României cât mai curând, va transmite un semnal puternic cu privire la unitatea și solidaritatea de acțiune europeană. Președintele Klaus Iohannis a indicat că, în paralel cu exercițiul de conturare a viitoarei Agende Strategice a UE, în spiritul de la Sibiu care a marcat exercițiul anterior, este necesar să fie finalizate dosarele importante aflate în curs, precum adoptarea reformei pieței energetice până la sfârșitul anului 2023, ajungerea la un acord cu Parlamentul European privind migrația și realizarea unui acord politic la nivelul Consiliului European din decembrie 2023 privind revizuirea, la jumătatea perioadei, a Cadrului Financiar Multianual.
În ceea ce privește domeniul apărării, președintele României a insistat pe faptul că agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei a reconfirmat necesitatea ca UE să își consolideze pregătirea și capacitățile de apărare, în cooperare și deplină complementaritate cu Alianța Nord-Atlantică. președintele Klaus Iohannis a reconfirmat, de asemenea, sprijinul ferm pentru Ucraina în fața agresiunii Federației Ruse, pentru atât timp cât va fi necesar.
În context, președintele României a făcut referire la implementarea rapidă a Actului privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții comune/ EDIRPA, precum și a Actului de sprijinire a producției de muniție/ ASAP în vederea dezvoltării unei baze tehnologice și industriale de apărare europene echilibrate pe teritoriul întregii Uniuni.
În cadrul dezbaterilor privind migrația, președintele Klaus Iohannis a evocat necesitatea unor măsuri urgente pentru a sprijini atât Italia, având în vedere situația recentă din Lampedusa, cât și partenerii externi în gestionarea migrației, în primul rând prin implementarea măsurilor deja agreate pe dimensiunea externă, dar și prin finalizarea Pactului privind migrația și azilul pe dimensiunea internă. Cu acest prilej, președintele României a subliniat abordarea constructivă a țării noastre și eforturile concrete depuse pentru protejarea frontierelor externe ale Uniunii.
La finalul reuniunii, a fost adoptată o declarație, care menționează ca mesaje principale următoarele:
Pe componenta de apărare, accentul este pus pe consolidarea, pornind de la Busola strategică, a bazei tehnologice și industriale din sectorul apărării, pe stimularea mobilității militare, a rezilienței în spațiu și pe combaterea amenințărilor cibernetice și hibride și a acțiunilor străine de manipulare a informațiilor la nivelul întregii Uniuni. De asemenea, este evidențiată forța relației transatlantice.
Pe palierul rezilienței și al competitivității la nivel mondial pe termen lung, Declarația menționează creșterea durabilă și favorabilă incluziunii, menținerea unei poziții de lider mondial de către UE în acest deceniu crucial, dubla tranziție, verde și digitală, reducerea vulnerabilităților antrenate de schimbările climatice și tensiunile geopolitice, eficiența energetică și în domeniul resurselor, circularitatea și decarbonizarea economiei europene, reziliența în fața dezastrelor naturale și adaptarea la schimbările climatice. De asemenea, reiterează dezideratul unei Piețe Unice mai coezive, inovative și interconectate, care își menține integritatea, cele patru libertăți, dimensiunea socială și deschiderea, asigurând condiții de concurență echitabile și reducând sarcina administrativă, în special pentru IMM-uri. Totodată, textul reia angajamentul politic de a asigura accesul la energie la prețuri abordabile, de a spori suveranitatea energetică și de a reduce dependențele externe în alte domenii esențiale în care UE trebuie să își constituie un nivel suficient de capacitate pentru a-și garanta bunăstarea economică și socială – cum ar fi tehnologiile digitale și cu zero emisii nete, medicamentele esențiale și materiile prime, precum și agricultura durabilă. De asemenea, este evidențiată importanța investiției în cercetare, educație și în competențele viitorului, a soluționării provocărilor demografice, a consolidării poziției de putere industrială, tehnologică și comercială a UE.
În ceea ce privește angajamentul global al UE, este menționată necesitatea intensificării colaborării cu parteneri din toate regiunile lumii pentru a proteja și consolida ordinea internațională bazată pe norme, de a mobiliza și dezvolta instrumentele de acțiune externă ale UE, de a coopera în vederea consolidării și diversificării lanțurilor de aprovizionare, a încurajării acordurilor de parteneriat, comerciale și de investiții, a promovării dezvoltării durabile pentru a îndeplini obiectivele convenite în direcția aducerii emisiilor nete la zero și a îmbunătățirii pregătirii în caz de urgențe sanitare.
Cu privire la extindere, este menționat că aceasta este o investiție geostrategică în pace, securitate, stabilitate și prosperitate, un factor determinant pentru îmbunătățirea situației economice și sociale a cetățenilor europeni, reducând disparitățile dintre țări, și care trebuie să promoveze valorile pe care se întemeiază Uniunea. În perspectiva unei Uniuni extinse, atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite – țările care aspiră să devină membre trebuie să își intensifice eforturile de reformă, în special în domeniul statului de drept, în conformitate cu natura bazată pe merit a procesului de aderare și cu asistența UE, iar în paralel, Uniunea trebuie să întreprindă pregătirile interne de care este nevoie și reformele necesare.