La data de 23 august 2009, Parlamentul European a desemnat Ziua de comemorare a victimelor regimurilor totalitare, prin care se marchează semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.
Semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov a marcat o pagină întunecată în Europa și a afectat inclusiv istoria românilor.
Pentru mulți dintre cetățenii statelor din această parte a Europei, inclusiv pentru milioane de români, anexele ascunse ale acestui odios act au produs, în anii care au urmat, suferinţe şi tragedii greu de imaginat. Multe dintre urmările acestei înțelegeri între două regimuri totalitare se resimt şi astăzi.
Pentru România, semnarea la data de 23 august 1939 a Pactului Ribbentrop-Molotov a reprezentat ”sfărâmarea” teritorială din anul 1940 și începutul unor lungi perioade de prigoniri, deportări, torturi, foamete și crime care aveau să continue multe decenii la rând în numele unor ideologii străine de neamul românesc.
Cu ocazia Zilei Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, Președintele României, Klaus Johannes, a transmis următorul mesaj: „Astăzi, la mai bine de un secol de la instalarea primelor regimuri totalitare, putem spune, fără teama de a greși, că nicio utopie nu s-a dovedit mai sângeroasă decât fascismul și comunismul. Regimurile inspirate de aceste ideologii, opuse liberalismului și democrației, au avut repercusiuni majore asupra dezvoltării politice a statelor din Europa Centrală și de Est. Viețile a milioane de persoane au fost distruse. În încercarea de a crea omul nou, uzând de politici îndreptate împotriva condiției umane și construind societăți bazate exclusiv pe teroare, cele două regimuri au lăsat în urma lor milioane de victime față de care, astăzi, ne manifestăm recunoștința și compasiunea.
Totalitarismele au distrus statul de drept, au încercat să spulbere libertatea de expresie, au încălcat, în mod flagrant, drepturile și libertățile cetățenești, însă nu au reușit să reprime dorința de libertate și atașamentul față de valorile democratice ale milioanelor de oameni care au crezut cu tărie că aceste regimuri pot fi învinse. Cei care s-au opus dictaturilor au fost privați de libertate, torturați, umiliți, iar mulți au plătit chiar cu viața pentru vina de a fi militat pentru o societate liberală, construită pe principii sănătoase, în acord cu valorile fundamentale ale umanității. Abnegația de care au dat dovadă victimele fascismului și comunismului dovedește că, în lupta cu pericolele care afectează corecta dezvoltare a unei societăți, este nevoie de curaj și de un puternic sentiment de patriotism civic.
Victimele regimurilor totalitare trebuie comemorate fără încetare, trebuie ferite de trivializare și banalizare, astfel încât legitimitatea curajului și sacrificiului lor să fie pusă în lumină. Uitarea victimelor fascismului și comunismului și falsificarea istoriei sunt lovituri grave aduse umanității.
23 august este o dată fatidică în istoria României. Împărțirea sferelor de influență în Europa ca urmare a semnării, la 23 august 1939, a Pactului Ribbentrop-Molotov, a determinat pierderile teritoriale din anul 1940 și a grăbit calamitatea totalitară care avea să dăinuie pentru multe decenii. Anii de dictatură au condus la stagnarea economică și socială a României, iar efectele au fost vizibile în societatea românească inclusiv după căderea comunismului și tranziția către democrație.
Celebrăm, anul acesta, 100 de ani de la formarea statului național unitar român, iar asumarea adevărului istoric și analiza serioasă a evenimentelor care au marcat societatea noastră reprezintă un obiectiv prioritar. Astăzi, tentația iliberalismului este extrem de mare. Trebuie să ne facem datoria de cetățeni responsabili și să combatem orice tendință extremistă care ne poate îndepărta de valorile și principiile europene. Am putut observa, în ultima perioadă, o serie de atacuri lansate cu scopul de a fragiliza democrația românească. Nu ne putem permite renunțarea la angajamentele asumate odată cu integrarea în Uniunea Europeană și nici o revenire la practicile care au caracterizat regimul comunist. Să nu uităm că, în timpul dictaturii, distrugerea societății civile, anihilarea pluralismului politic și a drepturilor fundamentale au însemnat, de fapt, distrugerea sistematică a statului de drept.
Generația actuală trebuie să rămână activă în lupta pentru apărarea democrației și a statului de drept, să-i omagieze pe cei care au făcut posibilă România de astăzi și să acționeze, cu verticalitate și bună-credință, pentru întărirea instituțiilor și consolidarea poziției statului român pe plan extern.
Fie ca amintirea victimelor să rămână veșnic în inimile noastre!”