Miniștrii apărării din statele membre ale UE au aprobat marți, 19 noiembrie, la Bruxelles, revizuirea anuală coordonată a apărării pentru 2024 (CARD), denumită și „Statul Uniunii” pentru apărarea UE. Raportul evidențiază nevoia urgentă de inițiative de colaborare pentru rezolvarea lacunelor critice ale capacităților militare și pregătirea pentru un război de mare intensitate.
Pentru prima dată, adoptarea raportului coincide cu semnarea scrisorilor de intenție de către statele membre în patru domenii-cheie: apărare integrată antiaeriană și antirachetă (IAMD), război electronic, muniții cu capacitate de supraveghere, survolare, identificare și lovire ținte (Loitering Munitions) și nave de luptă de suprafață. Aceste inițiative marchează un pas semnificativ către dezvoltarea coordonată a apărării în UE.
Potrivit datelor publicate de Agenția Europeană de Apărare (EDA), se preconizează că cheltuielile UE pentru apărare vor ajunge la 326 de miliarde de euro în 2024, echivalentul a 1,9% din PIB-ul Uniunii. Aceasta reprezintă o creștere de 30% față de 2021, stimulată de urgența geopolitică provocată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Raportul CARD 2024, realizat de EDA împreună cu Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și Statul Major Militar al UE (EUMS), arată că o creștere a cheltuielilor militare este insuficientă pentru pregătirea adecvată a UE pentru amenințările moderne. În schimb, o mai mare colaborare este esențială pentru a alinia eforturile naționale, convergența cu prioritățile NATO și consolidarea securității generale a Europei.
Raportul îndeamnă statele membre să abordeze nevoile operaționale pe termen scurt și prioritățile pe termen lung în același timp.
Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei evidențiază nevoia atât de tehnologii avansate, cât și de capabilități rentabile în cantități adecvate.
Raportul solicită statelor membre să investească în active terestre, aeriene și maritime, în conformitate cu prioritățile de dezvoltare a capacităților convenite ale UE pentru 2023. Aceasta include reaprovizionarea stocurilor, modernizarea sistemelor de apărare terestră și aeriană și îmbunătățirea interoperabilității. Investițiile în facilitatori strategici, cum ar fi apărarea cibernetică, sistemele de comandă și control, conștientizarea situației cibernetice și spațiale și comunicațiile prin satelit, sunt la fel de importante.
Pentru a consolida Baza tehnologică și industrială de apărare europeană (EDTIB), statele membre trebuie să reducă dependența de furnizorii externi, să coopereze mai bine și să dezvolte lanțuri de aprovizionare europene sigure.
Josep Borrell, Înaltul Reprezentant și Șeful EDA, a subliniat importanța cooperării: „Raportul CARD 2024 este clar: eforturile naționale, deși indispensabile, nu sunt suficiente. Peisajul geopolitic face ca cooperarea noastră, alături de creșterea cheltuielilor, să fie esențială pentru a fi pregătiți pentru un război de mare intensitate”.
Procesul CARD a identificat noi oportunități de colaborare, oficializate prin scrisori de intenție. Acestea acoperă achizițiile comune pe termen scurt, modernizarea pe termen mediu și dezvoltarea capacităților pe termen lung, potențial prin proiecte EDA sau Cooperare Structurată Permanentă (PESCO).
Jiří Šedivý, director executiv al EDA, a declarat: „Pentru a deveni un furnizor de securitate credibil, UE trebuie să dezvolte capabilități strategice, inclusiv pentru scenarii de război de mare intensitate. Oportunitățile de colaborare vor reuni factorii de decizie naționali, planificatorii și experții în armament pentru a dezvolta active militare relevante”.
Cel puțin 18 state membre s-au angajat să abordeze pe termen scurt lacunele urgente prin achiziționarea de sisteme aeriene fără pilot (C-UAS), apărare aeriană la sol (GBAD) și muniție. Pe termen mediu, statele membre își propun să dezvolte tehnologii pentru a contracara roiurile de drone și amenințările de mare viteză, în timp ce se dezvoltă o arhitectură IAMD robustă.
În ceea ce privește războiul electronic, 14 state membre se vor concentra pe achiziționarea partajată de echipamente, platformele de partajare a datelor și formarea comună. Obiectivele pe termen lung includ dezvoltarea de sisteme avansate pentru capabilități de bruiaj și contrablocare.
Muniții rătăcitoare – 17 state membre urmăresc să-și cumuleze nevoile pentru aceste sisteme versatile, îmbunătățirea conceptelor operaționale, a terminologiei și a instruirii. Aceste sisteme combină colectarea de informații cu capacități de lovire de precizie.
Nava de luptă europeană (ECV) – 7 state membre vor lucra la dezvoltarea următoarei generații de nave de luptă de suprafață modulare, multifuncționale. Cu 80% din comerțul european dependent de transportul maritim, aceste capacități sunt vitale atât pentru apărarea regională, cât și pentru operațiunile globale.
Investiții în creștere în apărare
Statele membre ale UE se apropie de liniile directoare ale NATO privind cheltuielile pentru apărare de 2% din PIB. Se estimează că în 2024 cheltuielile pentru apărare vor depăși 326 de miliarde de euro, cu peste 100 de miliarde de euro alocate investițiilor, depășind valoarea de referință de 20% convenită în cadrul PESCO.
Investițiile în noi capabilități, cercetare și achiziții sunt de așteptat să crească brusc de la 59 de miliarde de euro în 2021 la 102 miliarde de euro în 2024.
CARD oferă o perspectivă strategică asupra peisajului de apărare al Uniunii Europene, facilitând cooperarea prin identificarea unor modalități concrete de colaborare. Acest instrument se bazează pe analiza planurilor de apărare ale statelor membre, având ca obiectiv consolidarea coerenței și funcționând ca un catalizator pentru inițiativele comune în domeniul apărării. În timp, acest proces va conduce la o sincronizare progresivă și la o adaptare reciprocă a ciclurilor naționale de planificare a apărării și a practicilor de dezvoltare a capabilităților. CARD a fost lansat în 2017 ca parte a implementării Strategiei Globale a Uniunii Europene și constituie un instrument esențial pentru avansarea Busolei Strategice a UE. CARD este deja la a treia iterație.
Ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, a pledat pentru transpunerea în practică a priorităților într-o manieră complementară și pentru identificarea unor stimulente care să susțină investițiile coordonate în domeniul apărării.
„În ultimii 20 de ani, EDA a avut un rol importat în sprijinirea statelor membre în efortul lor de a îmbunătăți capacitățile de apărare, în identificarea oportunităților de colaborare și în agregarea cererilor. Pentru a le face mai atractive, oportunitățile de colaborare ar trebui să fie sprijinite de stimulente din partea Comisiei Europene pentru intensificarea cooperării între statele membre, inclusiv pentru dezvoltarea și achiziția în comun de capabilități militare innovative”, a declarat ministrul Angel Tîlvăr
În marja reuniunii Comitetului Director al Agenției Europene de Apărare (EDA), ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a participat la ceremonia de semnare a scrisorilor de intenție pentru colaborarea cu statele membre ale Uniunii Europene în domeniul dezvoltării capabilităților de apărare.
În cadrul evenimentului, România și-a exprimat interesul strategic pentru două din domeniile prioritare – sistemele integrate de apărare aeriană și antirachetă (Integrated Air & Missile Defence Systems), un element esențial pentru consolidarea securității aeriene naționale și europene, respectiv muniții cu capacitate de supraveghere, survolare, identificare și lovire ținte (Loitering Munitions), care constituie tehnologii avansate cu potențial de creștere a eficienței operaționale.
Tot marți a fost aprobat bugetul EDA pentru anul 2025.
Agenția Europeană de Apărare (EDA) a fost creată în 2004 pentru promovarea colaborării în domeniul apărării în UE.
