Porţile Salonului Internaţional a Cărţii de la Paris s-au deschis pentru marele public vineri, 20 martie, și a demarat şi densul program organizat de ICR la această ediţie a celui mai important eveniment de profil din Franţa. Tema primei dezbateri de la standul României a coincis cu genericul participării româneşti la această ediţie a Salon du Livre: La littérature féminine, le féminin de la littérature. Linda Maria Baros (moderatoare), Aïda Valceanu, Florina Ilis şi Dinu Flămând au discutat despre pertinenţa distincţiei feminin/masculin în literatură, despre posibilele moduri de reflectare a ei distincţii în diferite genuri (proză, poezie ş.a.), dar şi despre statutul autoarelor în România.
La standul României sunt disponibile volume apărute la peste 30 de edituri din România, precum şi cărţi ale unor autori români apărute în traducere franceză sau volume pe teme româneşti.
O tematică apropiată, dintr-un unghi academic, dar şi cu ilustrări în versuri, a fost dezvoltată în discuţia următoare, moderată de Bianca Burţa-Cernat, despre Imaginarul feminin, discuţie care le-a reunit pe Nina Corcinschi, critic literar, şi Victoria Fonari, poetă, cadre didactice universitare la Chişinău, şi pe scriitoarele Ioana Crăciunescu, Simona Popescu şi Selyem Zsuzsa, cercetătoare la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj.
A urmat o întâlnire cu Mircea Cărtărescu şi scriitorul Nicolas Cavaillès, autorul unei performanţe „imposibile“: traducerea epopeei postmoderne Levantul în franceză. Discuţia, moderată de Aïda Vâlceanu, a pornit de la receptarea cărţilor lui Mircea Cărtărescu în Franţa, de la Le Rêve, din 1992, primul său volum de proză şi prima carte tradusă, până la Le Levant, în 2014, şi s-a referit apoi la experienţa traducerii, din perspectiva autorului şi din cea a traducătorului. Mircea Cărtărescu a vorbit despre fluctuaţiile în numărul şi tonul cronicilor de la o traducere la alta, despre diferenţele de receptare între ţările în care a fost tradus (Franţa, Germania, ţările scandinave ş.a.), precum şi despre felul în care miracolul traducerii Levantului a fost posibil şi emoţia provocată de această apariţie. Un dialog relaxat şi senin în timpul căruia au început să se risipească şi norii care obturaseră, în Oraşul Lumină, eclipsa de soare din prima parte a zilei de 20 martie.
Cu Sara, roman căruia i-a fost dedicat următorul eveniment de la stand, un alt autor-reper al Generaţiei 80 se vede publicat în franceză – Ştefan Agopian. Laure Hinckel, traducătoarea sa, a declarat, la întâlnirea moderată de Simona Sora, că şi-a dorit de peste un deceniu ca această traducere să apară în Franţa, aspiraţie îndeplinită acum de Editions Actes Sud.
În continuare, au fost prezentat volumul Robi pe Uranus de Ioan Popa, tradus de Florica Courriol şi apărut la Editions Non lieu, o mărturie despre construirea Casei Poporului, document despre a cărui valoare au vorbit, alături de traducătoare, Petre Răileanu, Aurélie Julia şi editorul Michel Carrasou.
Tot unui roman din anii ’80, dar la fel de savuros în 2015, i-a fost dedicat următorul moment din program – Atac în bibliotecă este al doilea volum de George Arion tradus în franceză de Sylvaine Audet, la Genèse Editions. Autorul a vorbit despre importanţa umorului în scrierile sale şi despre emoţia de a descoperi că debutul său în proza poliţistă îşi conservă capacitatea de seducţie.
Despre trecut, din alte perspective, a fost vorba la animata masa rotundă dedicată României în jurnalismul francez din ultima jumătate de secol, pornind de la volumul Journalistes français dans la Roumanie communiste, coordonat de Radu Ciobotea (Orizons, 2014). Reputaţii publicişti Bernard Guetta şi José-Manuel Lamarque, participanţi la dezbatere alături de Matei Vişniec, moderator, şi Radu Ciobotea, director adjunct al ICR Paris, şi-au evocat propriile experienţe în România ultimelor decenii de comunism, o ţară „suprarelistă în sens rău“ şi cu un stat poliţienesc de o teribilă eficacitate.
