Senatul a adoptat şi amendat, marţi, în plen, ca primă Cameră sesizată, un proiect de completare a Legii cetăţeniei, iniţiat de Guvern, care stabileşte că cetăţenia română se poate acorda, la cerere, unei persoane străine care este căsătorită şi convieţuieşte în afara graniţelor cu un cetăţean român, de cel puţin 10 ani.
Amendamentul a fost propus de senatorul PSD Robert Cazanciuc, adoptat de Comisia juridică şi însuşit de plenul Senatului.
El a menţionat că legislaţia actuală prevede ca pentru acordarea cetăţeniei cetăţeanului străin căsătorit cu un român/româncă trebuie să locuiască cel puţin cinci ani în România, ceea ce constituie, în opinia senatorului, „o barieră” şi şi-a exprimat speranţa ca „bariera să fie depăşită” prin acest proiect de lege.
Actul normativ mai prevede măsuri necesare pentru dobândirea cetăţeniei române şi norme care să împiedice obţinerea în mod fraudulos a acesteia. Astfel, sunt prevăzute verificări biometrice pentru persoanele care solicită acordarea cetăţeniei române.
„Proiectul completează cadrul legal în materia documentelor de călătorie şi actelor de identitate ale cetăţenilor români şi introduce verificări biometrice în procesul de acordare a cetăţeniei române prin implementarea unor procese verificabile şi sigure pentru a garanta că toţi solicitanţii de cetăţenie au identitate confirmată biometric înainte de a li se acorda cetăţenia română şi, ulterior, la eliberarea actului de identitate sau a documentului de călătorie românesc. (…) Măsurile de introducere a biometriei privesc şi înlocuirea actualului certificat de cetăţenie de hârtie cu un card electronic de cetăţenie română eliberat celui căruia i s-a acordat sau care a redobândit cetăţenia română. Cardul de cetăţenie română include un suport de stocare de înaltă securitate în care sunt memorate datele biometrice şi datele personale ale titularului”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române 21/1991, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, care are rol decizional.
