O lege care să reglementeze schimbul de date între sistemele informatice din administrația publică centrală și locală, dar și facilitarea accesului instituțiilor private la datele deținute de instituții publice și viceversa (cu asigurarea securității și confidențialității schimburilor de date) va aduce cetățeanul, ca beneficiar final, în centrul serviciilor publice.
Prescurtat ”Legea interoperabilității”, actul normativ care va fi depus în regim de urgență în Parlament, va legifera crearea unei infrastructuri digitale, coerente și integrate la nivelul administrației publice din România, care să ofere servicii digitale de calitate cetățenilor și prin care instituțiile să aibă acces direct la o multitudine de resurse (informații, documente etc) care astăzi sunt cerute la ghișeu (deși statul este cel care le-a emis și le are deja).
Datele furnizate prin platforma naţională de interoperabilitate vor avea aceeaşi valoare juridică cu datele conţinute în documentul prezentat fizic care conţine sau confirmă datele respective, ceea ce va contribui semnificativ la reducerea timpului de aşteptare pentru prestarea oricărui serviciu public, cum ar fi, spre exemplu, primărie, ANAF, ITM etc..
Un alt efect important al legii şi implementării platformei de interoperabilitate este creşterea transparenţei actului administrativ, toţi cetăţenii având posibilitatea să vadă modul în care le-au fost accesate datele şi scopul pentru care anumite informaţii au fost prelucrate.
Pentru început, registrele de bază care se vor conecta în mod obligatoriu la platforma de interoperabilitate sunt Sistemul naţional informatic de evidenţă a persoanelor, Registrul electronic naţional al nomenclaturilor stradale, Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, Registrul comerţului, Baza de date naţională integrată privind vehiculele rutiere înmatriculate, Sistemul Naţional de Identificare şi Înregistrare a Animalelor, Portalul instanţelor de judecată, Portalul Ministerului Finanţelor care conţine informaţii despre contribuabili.
Conform prevederilor proiectului de lege, în termen de un an de la punerea în funcţiune a platformei de interoperabilitate, instituţiile şi autorităţile publice centrale care deţin un registru de bază sunt obligate să se integreze cu platforma, termenul prevăzut pentru instituţiile şi autorităţile publice locale fiind de doi ani de la aceeaşi dată.
Noua reglementare, care este rezultatul unei colaborări interinstituționale – Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) și Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților, este compatibilă cu Cadrul European de Interoperabilitate și va fi implementată prin norme tehnice pe care instituțiile le vor aplica pentru migrarea și integrarea în structurile de date existente a tuturor datelor. De asemenea, serviciile publice naţionale vor fi interconectate şi în cadrul graniţelor Uniunii Europene, pentru implementarea adecvată a Pieţei Unice Digitale la nivelul UE.
”Adresăm una din principalele provocări la nivelul administrației, și anume realitatea că sistemele existente sunt în general fragmentate, fiind proiectate și dezvoltate izolat de către diferitele instituții ale statului”, a explicat Sabin Sărmaș, președintele Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților și inițiatorul grupului de lucru „Law and Technology Lab”.
Aplicarea noilor reglementări va reveni Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), iar monitorizarea, controlul și evaluarea vor fi sarcina Autorității pentru Digitalizarea României (ADR).
„Inițiativa legislativă de față creează practic premisele construcției ecosistemului digital și implicit a Cloud-ului Guvernamental”, a declarat președintele Autorității pentru Digitalizarea României, Dragoș-Cristian Vlad.
Marcel Boloș, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, spune că ”România trebuie să aibă curajul să facă acest pas ireversibil pentru implementarea transformărilor digitale. Odată creat cadrul legislativ, Ministerul și Autoritatea pentru Digitalizarea României au responsabilitatea ca cei 1,8 miliarde de euro alocați digitalizării să fie investiți cu cea mai mare responsabilitate. Trebuie să înțelegem că digitalizarea României schimbă viața multor generații care vin după noi!”
Legea identifică astfel un număr de registre de bază a datelor și desemnează ADR ca autoritate competentă pentru asigurarea schimbului de date și a interoperabilității, în calitate de unic administrator al platformei naționale de interoperabilitate.
Proiectul se află în dezbatere publică pe site-ul Camerei Deputaților.
Textul final al proiectului legislativ poate fi consultat AICI, expunerea de motive AICI, iar propunerile şi observaţiile pot fi trimise către adresa cti@cdep.ro.