Cu 464 voturi pentru, 92 împotrivă și 65 abțineri, eurodeputații au dat miercuri undă verde legislației care oblige statele membre să protejeze independența mass-media și interzice toate formele de intervenție în deciziile editorial.
Protejarea muncii jurnaliștilor
Autorităților le va fi interzis să facă presiuni asupra jurnaliștilor și editorilor pentru ca să își dezvăluie sursele, inclusiv prin mijloace ca plasarea lor în detenție, sancțiuni, percheziții sau spionarea dispozitivelor electronice.
De la caz la caz, programele spion (spyware) pot fi, totuși, folosite doar dacă sunt autorizate de o autoritate judiciară pentru anchetarea unor infracțiuni grave, pasibile de pedepse privative de libertate, dar și în aceste cazuri persoanele vizate au dreptul să fie informate după începerea supravegherii și să o conteste în fața unei instanțe.
Independența editorială a furnizorilor publici de servicii mass-media
Pentru a împiedica folosirea în scopuri politice a mijloacelor publice de informare în masă, conducătorii lor și membrii consiliilor lor de administrație trebuie aleși prin proceduri transparente și nediscriminatorii, pentru un mandat suficient de lung. Demiterea lor nu va fi posibilă înainte de încheierea contractului, cu excepția cazurilor în care nu mai îndeplinesc criteriile profesionale.
Furnizorii publici de servicii mass-media trebuie finanțați prin proceduri transparente și obiective, iar fondurile alocate să fie sustenabile și previzibile.
Transparența structurilor de proprietate
Pentru ca publicul să știe cine controlează mass-media și ce interese ar putea influența relatările de presă, toate organizațiile de știri și afaceri curente, indiferent de dimensiunea lor, vor avea obligația să publice informații despre structura lor de proprietate. Informațiile vor fi incluse într-o bază de date națională. Organizațiile vor trebui să menționeze și dacă sunt deținute direct sau indirect de stat.
Alocarea echitabilă a publicității de stat
Furnizorii de servicii mass-media vor avea obligația să informeze publicul și despre fondurile primite ca publicitate de stat și despre ajutoarele financiare de stat, inclusiv de la țări din afara Uniunii.
Fondurile publice pentru presă sau platformele online vor trebui alocate conform unor criterii transparente, proporționale și nediscriminatorii. Informațiile despre cheltuielile cu publicitatea de stat vor fi publice și vor include suma totală anuală și suma alocată fiecărei organizații mass-media în parte.
Protejarea libertății presei din Uniune în fața marilor platforme
Pentru ca să împiedice platformele online foarte mari – ca Facebook, X (fostă Twitter) sau Instagram – să restricționeze arbitrar sau să elimine conținutul mass-media independent, eurodeputații au decis că marile platforme trebuie să distingă între mass-media independentă și sursele neindependente. Entitățile mass-media vor fi informate atunci când o platformă intenționează să le elimine sau să le restricționeze conținutul și vor avea la dispoziție 24 de ore pentru a răspunde. Doar după ce primește răspunsul, sau în lipsa unui răspuns, platforma va putea să elimine sau să restricționeze conținutul, dacă acesta nu îndeplinește în continuare condițiile.
Entitățile mass-media vor avea posibilitatea să se adreseze unui organism de soluționare extrajudiciară a litigiilor. Ele vor putea și să solicite un aviz din partea Comitetului european pentru servicii mass-media (un comitet nou la nivel european, alcătuit din autorități naționale de reglementare), care va fi înființat în temeiul Legii privind libertatea mass-mediei.