Plenul Senatului a votat, luni, cu 117 voturi ”pentru” şi 10 ”împotrivă”, proiectul legii votului prin corespondenţă, care va permite românilor cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate să opteze pentru această modalitate de vot la alegerile prezidenţiale, parlamentare şi europarlamentare.Potrivit actului normativ, pentru a putea vota prin corespondență, românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate trebuie să se înscrie în Registrul Electoral unde trebuie să menționeze această opțiune.
Înscrierea opțiunii poate fi făcută prin cerere scrisă depusă personal sau transmisă prin poştă la misiunea diplomatică din statul în care locuiesc sau prin completarea unui formular electronic pus la dispoziţie de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). În ambele cazuri este necesară şi o copie a unui înscris oficial emis de către statul respectiv din care să rezulte adresa de domiciliu sau de reşedinţă.
Pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare, perioada de înscriere în Registrul electoral este între 1 martie a anului în care au loc alegerile şi 30 iunie a aceluiaşi an.
Pentru europarlamentare, înscrierea se face între data de 30 noiembrie a anului anterior scrutinului şi data de 1 februarie a anului în care au loc alegerile.
Alegătorul care a confirmat primirea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă nu îşi poate exercita dreptul de vot la acel scrutin în cadrul secţiei de votare.
În termen de 5 zile de la data începerii perioadei electorale, AEP întocmeşte şi tipăreşte listele electorale din străinătate pentru votul prin corespondenţă. Listele vor cuprinde numele alegătorilor care au optat pentru acest tip de vot şi care nu se vor mai regăsi şi pe listele electorale permanente.
La fiecare 10.000 de alegători din străinătate se va înfiinţa un birou electoral pentru votul prin corespondenţă, alcătuit din preşedinte, locţiitor şi şapte membri propuşi de către partidele politice participante la scrutin.
Românii din afara granițelor care vor dori să voteze prin corespondenţă vor primi un plic exterior autoadresat şi prevăzut cu elemente de siguranţă în care vor fi introduse plicul interior, certificatul de alegător, precum şi instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot.
Confecţionarea acestor documente şi transmiterea lor vor fi asigurate de Poşta Română, care va transmite documentele, cu confirmare de primire, la adresa de domiciliu sau reşedinţă indicată în lista electorală.
Alegătorii trimit plicurile tot prin Poşta Română care le predă biroului electoral de circumscripţie pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.
Proiectul a fost elaborat de către Autoritatea Electorală Permanentă, iar Comisia de Cod Electoral şi-a asumat, în unanimitate, pe 13 octombrie, documentul.
Potrivit AEP, treptat, votul prin corespondenţă poate fi extins şi pentru alegătorii cu drept de vot din ţară.
Reamintim că în luna septembrie membrii Comisiei pentru problemele românilor de pretutindeni din Senatul României au transmis Comisiei de Cod Electoral toate proiectele de lege privind votul prin corespondență (L 417/2015, L 419/2015 și L 460/2015 – privind introducerea votului prin corespondență -precum și L418/2015 privind introducerea votului electronic), aflate pe agendă, pentru a fi integrate de Comisia de Cod Electoral și AEP într-un singur act normativ.
Varianta integrată a Legii votului prin corespondență a fost transmis de AEP către Comisia de Cod Electoral în data de 13 octombrie, după analiza punctelor de vedere ale reprezentanții partidelor politice, respectiv PSD, PNL și UDMR, în cadrul ședinței Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale.
Alături de proiectul tehnic privind votul prin corespondență, AEP a transmis Comisie de Cod Electoral și o notă de prezentare și un studiu comparativ.
Proiectul adoptat de Senat va fi transmis Camerei Deputaților, care este for decizional.