Dezbaterile despre pericolul ca cetățeni români și bulgari să ”invadeze” Germania, asupra căruia atenționează conservatorii din Uniunea Creștin-Socială (CSU) din Germania, aripa bavareză a Uniunii Creștin-Democrate (CDU), nu și-au redus intensitatea în ultimele săptămâni, notează vineri publicația luxemburgheză Le Quotidien.
Discuția, provocată de ridicarea restricțiilor de pe piața europeană a muncii pentru români și bulgari, a încins spiritele, astfel încât un juriu de lingviști germani a ales cuvântul ”sozialtourismus” (turism social) drept ”cuvântul-cheie” al anului 2013 (Unwort des Jahres). Acest cuvânt, prin care se subînțelege că migranții vin în Germania pentru a profita de ajutoare sociale, desemnează ”migranții nedoriți, în special pe cei din Europa de Est”, a estimat juriul, în declarația sa de marți.
Numeroase voci protestează împotriva acestei viziuni reducționiste și exagerate, printre acestea numărându-se cea a Agenției Federale a Muncii (BA) sau Uniunea Comunelor Germane (Deutscher Stadtetag). Președintele acesteia din urmă, Ulrich Maly, a atenționat în legătură cu ‘dramatizarea’ problemei, care se transformă într-un ”fenomen de masă” și care îi asimilează pe toți românii și bulgarii cu ”migranți săraci” și ”fraudatori sociali”.
La rândul său, institutul de cercetare al BA a subliniat că statisticile ”nu legitimează un discurs ce evocă o imigrație a sărăciei”. Potrivit raportului BA, circa 60% dintre cei 368.000 de români și bulgari instalați în Germania în 2013 aveau un loc de muncă. Temerea conform căreia imigranții ar ‘parazita’ ajutoarele sociale nu este confirmată de cifre: doar 10% din această populație beneficiază de alocația socială minimală Hartz IV — printre toți beneficiarii, cota acestora este de numai 0,6%. Cu un procent de 7,4%, românii și bulgarii se află mai puțin în șomaj decât populația locală (7,7%) și cu atât mai puțin comparativ cu ansamblul populației străine din Germania (16,2%).
Un alt studiu, publicat marți în Suedia, pune în evidență faptul că imigrația românilor și bulgarilor aduce mult mai multe beneficii decât costuri pentru economiile Europei de Vest.
A sosit de ceva timp momentul ca oamenii politici să înceteze să creeze temeri nefondate. Prin această campanie populistă, conservatorii germani, cu CSU în frunte, o iau pe urmele extremei-drepte și riscă să consolideze și mai mult pozițiile euroscepticilor, pe spatele țărilor celor mai sărace din Uniunea Europeană, conchide Le Quotidien.
Tratatul de aderare a României și a Bulgariei la Uniunea Europeană le-a permis țărilor UE-25 (țările fondatoare și cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricționeze temporar accesul liber al lucrătorilor români și bulgari pe piața muncii pentru a pregăti libertatea deplină de circulație a forței de muncă în UE. Perioada de tranziție generală de șapte ani a fost împărțită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani). Măsurile tranzitorii s-au încheiat în mod irevocabil la 31 decembrie 2013, Germania fiind una dintre țările care au menținut până la acea dată restricțiile pe piața muncii pentru români și bulgari.