În perioada 4 – 12 mai 2018, Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” din Istanbul celebrează Ziua Europei prin intermediul unora dintre cele mai frumoase domenii ale artei: literatură și muzică veche românească.
Astfel, ICR Istanbul continuă colaborarea cu Festivalul Internaţional de Literatură Istanbul, ITEF, începută în anii anteriori, și, totodată, se alătură unui nou festival de muzică în aer liber, Art Dialogues Festival, organizat de Primăria Beyoğlu Istanbul. Cele două proiecte au un punct în comun, și anume crearea de evenimente dedicate sărbătoririi Zilei Europei la Istanbul, cu participarea clusterului EUNIC Turcia.
Cunoscut sub denumirea ITEF- Festivalul Internațional de Literatură Tanpınar din Istanbul a ajuns la a zecea aniversare, iar vremea condeielor va fi între 4 și 10 mai. Ceremonia oficială de deschidere a festivalului va avea loc în data de 4 mai a.c., la sediul ICR Istanbul, din Piața Taksim, cu începere de la ora 19:00.
Peste 70 de scriitori din Finlanda, Franța, Germania, Italia, Malta, Spania, Olanda etc. și-au anunțat deja participarea la acest prestigios festival internațional.
Între 6 – 10 mai 2018, scriitoarea Victoria Pătrașcu este invitată să participe la secțiunea „European Childrens Writers”, alături de scriitori din Olanda și Franța. Poeta va participa la acțiuni programate în diferite școli și biblioteci din Istanbul, unde va susține lecturi publice din cartea „Ziua în care a fugit somnul”. Astfel, în data de 7 mai va avea loc o lectură publică la Biblioteca Muzeului Literaturii Ahmet Hamdi Tanpınar, în data de 8 mai, va avea loc o lectură publică la o școală din districtul Beyoğlu, iar în ziua de 9 mai, un alt eveniment la Biblioteca pentru copii Turabibaba.
Victoria Pătrașcu are o experienţă de peste un deceniu ca redactor în presa scrisă şi televiziune, iar din 2007, se ocupă de conceperea şi susţinerea de proiecte culturale și educaţionale destinate, în mare parte, copiilor. În septembrie 2007 a obţinut premiul al II-lea la Concursul de dramaturgie „100, 1.000, 1.000.000 de poveşti”, organizat de Teatrul „Ion Creangă“, cu piesa O poveste cu Bulbuc, care intră în bucluc. A debutat editorial cu Ziua în care a fugit somnul (Editura Nemir, 2008), o carte pentru copiii de 4-8 ani, ilustrată de Irina Dobrescu.
A fost inclusă, alături de alţi autori români contemporani de literatură pentru copii, în antologia Bookătăria de texte şi imagini, editată de Clubul Ilustratorilor în 2009. În 2007, îi apare culegerea de povești Stejarul pitic, cel mai bun tătic (Editura Cartea Copiilor), ilustrată de Livia Coloji, carte ce ajunge finalistă a Galei Bun de Tipar la categoria Cea mai bună carte pentru copii. În 2008, povestea Stejarul pitic, cel mai bun tătic, sub formă de piesă de teatru, a fost difuzată de Teatrul Naţional Radiofonic (Radio România) şi a fost selecţionată pentru International Children’s and Youth Radio Drama Festival, desfăşurat la Bratislava. În 2015, publică la Editura Cartea Copiilor Ela cea fără de cuvinte, carte selectată în catalogul The Withe Ravens, una dintre cele mai prestigioase selecții de carte pentru copii din lume. În 2016, participă cu povestea Molo, acest mormoloc visător în antologia Bookătăria de texte și imagini II, Editura Pandora M.
În 2017, apare ediția a II-a a poveștii Ziua in care a fugit Somnul (Editura Cartea Copiilor), ilustrații Agnes Keszeg, carte care intră în selecția ”Cele mai frumoase cărți din România”. În același an, îi apare ”Ooooo poveste de iubire”, la Editura Cartier, Republica Moldova, iar piesa de teatru ”Lampio și grăuntele de lumină” este montată pe scena Teatrului Stela Popescu din București, in regia lui Tony Adam.
La sfârșitul anului 2017, alături de alți scriitori cunoscuți – Adina Rosetti, Laura Grunberg, Iulia Iordan – Victoria Pătrașcu pune bazele Asociației Scriitorilor de Literatură pentru Copii și Adolescenți -”De Basm”.
În 2017, scriitoarea primește Premiul de Excelență pentru Literatura pentru Copii acordat de Radio Itsy Bitsy.
„Ziua în care a fugit Somnul” a fost lansată, în 2017, la Editura Cartea Copiilor, într-o nouă ediţie ilustrată de artista Ágnes Keszeg. Cartea semnată de Victoria Pătraşcu este una dintre cele mai populare cărţi pentru copii publicate de un autor român, dramatizată de-a lungul timpului în spectacole de teatru şi radiofonice şi introdusă, începând de anul acesta, într-un manual şcolar. În plus, „Ziua în care a fugit Somnul” a fost inclusă în selecţia „Cele mai frumoase cărţi” ale anului 2017 în România. Prima ediție a cărții „Ziua în care a fugit Somnul” a apărut în 2008 şi a reprezentat debutul editorial al scriitoarei Victoria Pătraşcu. Cartea a fost dramatizată prima dată în 2009, pentru un spectacol radiofonic, la Radio România, în regia lui Mihai Lungeanu. În 2013, ea a fost redramatizată, pentru un spectacol realizat de Teatrul Momolino, în regia Antoanetei Zaharia. Spectacolul se joacă în continuare în Bucureşti şi în ţară. Anul acesta, „Ziua în care a fugit Somnul” va fi inclusă și într-un manual şcolar pentru clasa a IV-a.
Mai mult, în anul 2011, „Ziua în care a fugit Somnul” a apărut într-un catalog al Institutului Cultural Român („La literatura rumana para los niños”), publicat de ICR Madrid, care cuprinde o selecţie de texte din cele mai frumoase poveşti pentru copii din România. Ediţia „Ziua în care a fugit Somnul” realizată de editura Cartea Copiilor este îmbogăţită cu noi ilustraţii semnate de Ágnes Keszeg.
Trupa Trei Parale va susține două concerte și propune muzică veche românească, melodii ce se cântau odinioară la curţile boierilor din Moldova şi Muntenia.
Trei Parale este un grup revivalist bucureștean, care face uz de o documentare minuţioasă în domeniul culturii muzicale tradiţionale. Un rol important în acest sens îl are Florin Iordan (cobză, cimpoi, caval), etnomuzicolog în cadrul Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti și conducător al formației. Îi stă alături Daniel Pop (voce, fluiere, percuţie, drâmbă), muzician cu o bogată experienţă în cântarea muzicilor vechi şi Mihai Balabaş (vioară).
De asemenea, în alcătuirea repertoriului sau conturarea stilului interpretativ, membrii formaţiei se bazează pe folosirea unor modalităţi de cunoaştere cum ar fi expediţiile prin sate şi lucrul cu diverşi muzicanţi bătrâni, audierea unor înregistrări vechi de teren realizate de Constantin Brăiloiu sau Béla Bartok, documentarea din diverse volume de folclor muzical, studiul unor transcripţii de secol XIX (A. Pann, G. Ucenescu, D. Vulpian etc.).
Grupul foloseşte instrumente vechi aproape dispărute în mediul tradiţional şi puțin folosite în lumea contemporană urbană: diverse fluiere (fluierul ciobănesc, cavalul, fluierul fără dop, fluierul gemănat, tilinca), cobza, viela, drâmba, diverse instrumente de percuţie (toba, vuva, daireaua). Modalităţile de tratare pot oscila de la redări foarte scrupuloase până la interpretări cât se poate de libere. Formația lucrează în paralel la câteva proiecte diferite de reconstituiri muzicale.
Activitatea concertistică a formaţiei cuprinde: participări la festivaluri medievale (Sighişoara, Mediaş, Zalău, Braşov) şi de muzică veche (Bucureşti), la festivaluri de teatru (Câmpina, Paşcani), evenimente româneşti în străinătate (Transditions, Bruxelles 2006, Întâlniri culturale pe Dunăre, Budapesta 2009), cântări la vernisajele unor expoziţii de artă plastică (ale unor artişti ca Ştefan Câlţia, Marian Zidaru), concerte în cluburi bucureştene (Green Hours, Clubul Ţăranului) și apariţii la emisiuni radio sau de televiziune (La porţile Ceriului – Tvr Cultural realizator: Grigore Leşe, Work in progress – Tvr Cultural realizator: Valentina Băinţan).
Programul pe care îl vor prezenta cei din trupa Trei Parale la Istanbul se numește „Bazar. Cântări din veacul al XIX-lea”. Un proiect prin care muzicienii își doresc să reconstituie, pe cât posibil, muzica veche românească, de la curţile boierilor din Moldova şi Muntenia, din secolele XVIII – XIX.
În demersul de reconstituire a acestui întreg univers muzical, membrii grupului Trei parale se sprijină în primul rând pe transcripţiile de epocă. Pentru muzica instrumentală, grupul apelează la primele corpusuri ceva mai consistente: Codex Moldavus şi Fr. Rouschitzki-Musique Orientale. Pentru muzica vocală, de maximă importanţă sunt broşurile pe care Anton Pann – psalt şi teoretician al muzicii bizantine – le-a adunat în câteva volume numite „Spitalul Amorului”.
Situată la jumătatea drumului între cultura înaltă şi muzica folclorică, această muzică urbană e cea care a mijlocit contactul unor muziceni savanți cu cultura populară: a fost principala sursă pe care George Enescu a avut-o la îndemână atunci când a compus Rapsodiile Române, dar ecourile ei se simt și în operele de maturitate „în caracter popular românesc”.
Cântecul lui Barbu Lăutaru (folclor, Alexandri/Flechtenmacher), Două dansuri muntenești (Francois Rujițchi Musique Orientale, 1837 Nr. 31 si 32), Până când nu te iubeam (Anton Pann-Spitalul Amorului), Grele chinuri m-a cuprins, Aolică ce văzui (Gheorghe Ucenescu), Trei dansuri moldovenești (Codex Moldavus, 1821, Nr. 10, 5, 3), Intermezzo pastoral I: Ciobanul care și-a pierdut oile (folclor), Ah! A mea iubită floare (Gheorghe Ucenescu), Decât ruda și vecinu (Anton Pann – Spitalul Amorului), Bate-o Sfântu de lupoaie (Anton Pann – Spitalul Amorului), Chiftilăreasa (folclor), Intermezzo pastoral II: Melodi de joc la caval și drâmbă (folclor), Două hore de la Săveni (folclor), Geamparaua de la Dăeni (folclor), Si noi la Ilinca (folclor) si Hora șapte scări (folclor/Angheluș Dinicu), Doină din cimpoi (folclor) și Arză-l focu dascăl (Alexandri/Flechtenmacher).
Primul concert al trupei Trei Parale va avea loc joi, 10 mai 2018, la Club Karga, din districtul Kadıköy, aflat pe partea asiatică. Trupa cântă la evenimentul de încheiere a Festivalului Internațional de Literatură Istanbul, concentrat în 2018 pe literatură contemporană europeană. Al doilea concert va fi în aer liber, în piața Taksim și este programat în după amiaza zilei de vineri, 11 mai 2017, în cadrul Art Dialogues Festival, organizat de PrimăriaBeyoğlu.