Comisia Europeană a publicat rezultatele unui sondaj de opinie care arată că majoritatea cetățenilor UE consideră că au nevoie de mai multe informații pentru a se pregăti pentru dezastre și urgențe. În plus, răspunsurile arată că cetățenii se simt în cea mai mare parte expuși la riscuri legate de impactul schimbărilor climatice, dar și la riscuri de securitate și sociale.
Sondajul Eurobarometru special a chestionat cetățeni din cele 27 de state membre despre percepția expunerii la riscurile de dezastre, nivelul lor de cunoștințe și sursele de informare despre riscurile de dezastre, dar și despre cât de bine sunt pregătiți și cât de multă încredere au în serviciile și autoritățile de urgență.
Percepția cetățenilor UE cu privire la expunerea la riscurile de dezastre la nivel personal
Când vine vorba de vulnerabilitatea personală la riscurile de dezastre, respondenții din Europa spun că se simt în primul rând vulnerabili la fenomene meteorologice extreme (38%), urgențele de sănătate umană (27%) și inundații (26%). Puțin peste unul din cinci respondenți menționează amenințările la adresa securității cibernetice (de ex. atacuri cibernetice și infracțiuni cibernetice) – 23%, tensiuni politice sau geo-politice (de exemplu, tulburări civile sau diviziuni sociale) – 22% sau întreruperi ale infrastructurii critice (de exemplu, întreruperi ale energiei electrice sau întreruperi ale gazului sau apei potabile) – 21%.
La nivel național, respondenții sunt cel mai probabil să se simtă expuși personal la fenomene meteorologice extreme în Grecia (61%), Malta (56%) și Slovenia și Ungaria (ambele 48%), Țările de Jos (45%), Italia (44%), Croația (43%), Slovacia (42%). Respondenții din Suedia și Danemarca se simt expuși la „amenințări la adresa securității cibernetice” (respectiv 57% și 49%).
În Portugalia și Cipru, cel mai menționat element este „incendiul sălbatic” (49% și 47%). În Estonia, respondenții se simt expuși la „întreruperea infrastructurii critice” (49%), iar Germania este singura țară în care respondenții menționează „tensiuni politice sau geopolitice” (38%).
Nivel perceput de informații și surse de informații utilizate pentru a afla despre riscurile de dezastre
Aproape jumătate (49%) europeni spun că ar folosi mass-media națională dacă ar dori să învețe despre riscurile de dezastre. Cel puțin unul din trei raportează o preferință pentru mass-media locală sau regională (36%) sau învață de la serviciile de gestionare a situațiilor de urgență, cum ar fi poliția, pompierii sau protecția civilă (33%). Aproximativ trei din zece menționează familia sau prietenii (31%) sau rețelele de social media (29%). Mai mult de unul din zece (11%) spune că nu este interesat să caute astfel de informații.
Șapte din zece (70%) cetățeni ai UE sunt de acord că au încredere în informațiile de la autoritățile publice și serviciile de urgență privind riscurile de dezastre din zona în care locuiesc. Mai mult de jumătate (54%) sunt de acord că este ușor să găsești informații de la autoritățile publice și serviciile de urgență cu privire la riscurile de dezastre în zona în care locuiesc.
Aproape șase din zece (58%) respondenți sunt de acord că au citit, văzut sau auzit informații despre riscurile de dezastre în ultimele 12 luni. Aproape jumătate (48%) dintre respondenți sunt de acord că se simt bine informați cu privire la riscurile de dezastre care i-ar putea afecta, deși 49% nu se simt bine informați.
Aproape jumătate (47%) sunt de acord că știu unde să găsească informații despre riscurile de dezastre atunci când călătoresc într-o altă țară a UE, dar 47% nu știu unde să găsească astfel de informații.
Măsuri personale luate pentru pregătirea unui dezastru
Aproape jumătate (47%) cetățenii UE spun că au la îndemână o lanternă sau lumânări. Pentru toate celelalte măsuri de pregătire, procentele sunt mult mai mici. Mai mult de o treime (36%) dintre respondenții la sondaj spun că au în casă o trusă de prim-ajutor.
Aproximativ trei din zece (29%) au un stoc de aprovizionare de urgență/un pachet de băuturi sau alimente, în timp ce unul din cinci au pregătită o sursă de urgență de apă pentru gătit și igienă sau un radio alimentat cu baterii (ambele 20%).
Pregătirea personală în caz de dezastru
Respondenții au fost rugați să ia în considerare o serie de declarații despre pregătirea lor personală în caz de dezastru sau urgență, inclusiv factori care le-ar putea influența capacitatea de a face față în aceste circumstanțe.
Trei sferturi (75%) dintre europeni sunt de acord că, pregătindu-se pentru dezastre sau urgențe, vor putea face față mai bine situației. Aproape doi din trei (65%) cetățeni ai UE sunt de acord că au nevoie de mai multe informații pentru a se putea pregăti pentru dezastre sau urgențe.
Mai mult de jumătate (57%) cetățenii UE sunt de acord că știu cum îi vor alerta serviciile de urgență în caz de dezastru și puțin peste jumătate (52%) sunt de acord că este ușor să găsești la autoritățile publice și serviciile de urgență din țara lor informații despre cum să te pregătești pentru dezastre sau urgențe.
Mai mult de patru din zece europeni (46%) sunt de acord că știu ce să facă în caz de dezastru, dar o ușoară majoritate (48%) nu sunt de acord cu aceeași afirmație.
Majoritatea cetățenilor UE (58%) nu se simt bine pregătiți pentru dezastrele sau urgențele care se pot întâmpla în zona în care locuiesc.
39% consideră că nu au suficient timp sau resurse financiare pentru a se pregăti pentru dezastre sau urgențe.
33% consideră că serviciile sau autoritățile de urgență îi încurajează să urmeze cursuri sau să se pregătească pentru dezastre sau urgențe, iar 25% consideră că angajatorul sau școala îi încurajează să se instruiască sau să se pregătească pentru dezastre sau urgențe.
Încrederea cetățenilor UE în diferite grupuri/persoane/organizații
Respondenții au fost rugați să indice cât de mult s-ar aștepta să se bazeze pe diferite grupuri sau categorii de persoane, servicii, organizații sau entități guvernamentale în primele zile după un dezastru pentru a-i ajuta să facă față situației.
Aproape nouă din zece (89%) respondenți spun că în primele zile după un dezastru s-ar aștepta să se bazeze pe familie sau prieteni. Mai mult de opt din zece (81%) intervievați spun că s-ar aștepta să se bazeze pe servicii de urgență – poliția, pompierii, asistența medicală de urgență sau protecția civilă.
73% s-ar baza pe „oamenii din cartierul tău”, 69% pe „Asociații sau organizații non-profit, cum ar fi Crucea Roșie”.
În România, oamenii se simt cel mai expuși la evenimente meteorologice extreme, dezastre geologice și urgențe de sănătate umană.
Majoritatea se informează din media naționale, familie, prieteni și rețelele sociale pentru a afla despre riscurile de dezastre.
Cele mai comune măsuri includ păstrarea unei truse de prim-ajutor acasă, stocarea apei și alimentelor și accesul la o lanternă sau lumânări.
În România, 57% dintre oameni au încredere în informațiile de la autoritățile publice și serviciile de urgență despre riscurile de dezastre.
UE are la dispoziție mai multe instrumente pentru a face față situațiilor de urgență și catastrofelor.
Mecanismul de protecție civilă al UE consolidează cooperarea dintre cele 27 de țări ale UE și 10 state participante (Islanda, Norvegia, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Turcia, Bosnia și Herțegovina, Albania, Moldova și Ucraina) privind protecția civilă pentru a îmbunătăți prevenirea, pregătirea și răspunsul la dezastre.
Atunci când o situație de urgență depășește capacitățile de răspuns ale unei țări din Europa și nu numai, aceasta poate solicita asistență prin intermediul Mecanismului. Comisia Europeană joacă rol în coordonarea răspunsului la dezastre la nivel mondial.
De la înființarea în 2001, Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat pentru mai mult de 600 de situații de urgență și crize în interiorul și în afara UE.
În februarie 2023, Comisia Europeană a adoptat o recomandare și o comunicare pentru a stabili obiective comune de creștere a rezistenței la dezastre în domeniile protecției civile.
Aceasta include creșterea până în 2030 a nivelului de conștientizare și pregătire a populației Uniunii privind riscurile de dezastre în fiecare dintre statele membre. Obiectivele europene de reziliență la dezastre vizează îmbunătățirea capacității UE, statele sale membre și statele participante la Mecanismul UE de protecție civilă pentru a anticipa și a rezista mai bine efectelor viitoarelor dezastre și urgențe majore.