REFORMA ADMINISTRATIVĂ DIN UCRAINA ŞI INTERESELE ETNICILOR ROMÂNI
Ucraina este în pragul reformei administrative care prevede reorganizări teritoriale şi o altă distribuţie a împuternicirilor între centru şi periferii. La Kiev sunt discutate o serie de propuneri referitoare la reforma administrativă, ideea de bază constând în comasarea mai multor sate şi cătune în localităţi mari – aşa numitele unităţi teritoriale. Primării şi consilii locale vor fi mai puţine, însă ele vor avea împuterniciri mai mari, dar şi o oarecare independenţă financiară.
Potrivit guvernanţilor, reforma administrativă se bazează pe experienţa Poloniei, care a refuzat la sistemul administrativ de tip vechi imediat după prăbuşirea blocului socialist. În Ucraina, însă, sistemul administrativ-teritorial este unul vechi, păstrat din perioada Uniunii Sovietice.
Regiunea Cernăuţi, potrivit unor proiecte ale reformei, va fi lichidată, centru regional va fi oraşul Lviv (280 km de Cernăuţi), raioanele mici se vor uni în raioane mai mari. În satele locuite compact de etnici români reforma administrativă este întâmpinată cu mare scepticism. Şi aceasta, în primul rând, pentru că orice inovaţie este greu de acceptat în mediul social, sistemul politic şi administrativ vechi intrând în obişnuinţă.
Pe de altă parte, nelinişteşte faptul că în urma reformei administrative vor dispărea unele raioane, cu o populaţie majoritar vorbitoare de limbă română. Astfel, raionul Herţa (33 mii populaţie, 98 la sută etnici români) va intra în componenţa altor raioane mai mari (locuite de etnici ucraineni), ceea ce înseamnă că majoritatea românească va deveni în mod automat minoritate locală, atât în plan lingvistic, cât şi în plan politic.
Acelaşi lucru se referă şi la satele româneşti, unele dintre care se opun creării de clase cu predarea disciplinelor în limba ucraineană. Părinţii elevilor susţin că nu au nevoie de astfel de clase pentru că nu există populaţie vorbitoare de limbă ucraineană în localităţi. Comasarea mai multor sate va permite ucrainizarea legală a şcolilor româneşti din Ucraina, fiindcă ucrainenii din nou apărutele sate mixte vor avea dreptul să ceară clase cu limba ucraineană de predare a disciplinelor şcolare. Şcolile mixte, treptat-treptat, vor deveni pur ucrainene. Este cazul mai multor sate româneşti care au avut de a face cu astfel de situaţii.
Deci, simplist vorbind, această reformă are două faţete: una pro-europeană şi alta latentă, permiţând autorităţilor să reorganizeze şi să dizolve frontierele cultural-istorice. Ce-i drept, aspectul latent al reformei este neglijat de presa din Ucraina, autorităţile edificând un discurs mediatic care se bazează pe argumente de ordin economic (reducerea de cheltuieli, beneficii fiscale etc.).
„Capcana reformei” se referă nu numai la etnicii români din Ucraina, dar şi la populaţia vorbitoare de limbă rusă din estul ţării. De aceea, la capitolul respectiv Kievul trebuie să fie foarte atent pentru a nu cauza alte valuri de nemulţumiri sociale, strâns legate de reanimarea tendinţelor pro-ruse în Donbas. (Sursa: trb.ro)
