Miniștrii Energiei din România, Bulgaria și Grecia intenționează să colaboreze pentru crearea unui mecanism permanent de intervenție care să abordeze deficiențele pieței unice de energie electrică din Europa de Sud-Est, anunță Agenția Nova.
Deși sunt conectate la rețelele electrice din Europa Centrală, cele trei țări se confruntă cu creșteri regulate ale prețurilor din cauza lipsei capacității de transport și a cererii crescute în lunile de vară.
Această situație evidențiază limitele integrării energetice așa cum este concepută în prezent de Uniunea Europeană (UE).
Theodore Skylakakis, ministrul grec al Energiei, susține că modelul de piață unificată al UE nu este adaptat la realitățile din regiune. Acesta a anunțat că împreună cu România și Bulgaria lucrează la un plan de stabilire a unui mecanism de intervenție permanent, care să se declanșeze automat în cazul unor prețuri ridicate, când aprovizionarea din rețelele central-europene către sud-est este insuficientă pentru a satisface cererea.
Provocări ale infrastructurii de transport
Interconexiunile electrice din Europa de Sud-Est sunt insuficiente pentru a transporta eficient energia de pe piețele europene majore către regiune.
Această slăbiciune structurală creează dezechilibre de prețuri care afectează direct atât asupra întreprinderilor, cât și asupra consumatorilor.
Deși cele trei țări au investit masiv în energii regenerabile pentru a-și reduce dependența de combustibilii fosili importați, acest lucru nu compensează lipsa capacității de transport și ineficiența piețelor regionale.
Grecia, de exemplu, în ciuda unei proporții semnificative a energiei sale provenind din parcuri solare și eoliene, suferă de volatilitatea prețurilor din cauza conexiunii limitate cu alte piețe europene.
Dependența de interconexiunile actuale și condițiile climatice favorabile evidențiază provocările integrării energetice regionale.
Poziționare strategică și implicații politice
Această inițiativă tripartită ar putea nu numai să stabilizeze prețurile în regiune, ci și să creeze un precedent pentru alte state membre UE care încearcă să abordeze deficiențele pieței unice.
Propunând o soluție regională, România, Bulgaria și Grecia transmit un mesaj puternic factorilor de decizie europeni cu privire la nevoia flexibilăzării abordărilor și adaptarea la realitățile locale.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a anunțat că va trimite o scrisoare Comisiei Europene referitoare la importanța reformării cadrului actual al pieței de energie electrică.
Această mișcare politică face parte dintr-o strategie mai amplă de a consolida rezistența energetică a regiunii și de a reduce impactul economic al fluctuațiilor prețurilor.
Întrebat la Digi 24 despre poziția Greciei cu privire la această problemă, ministrul Energiei Sebastian Burduja și-a exprimat deschiderea pentru astfel de discuții: ”Suntem deschişi oricărei măsuri care duce la o scădere a preţului pentru consumator şi pe piaţa zilei următoare, că vorbim de consumatori casnici sau de consumatori non-casnici. Vom discuta această propunere, sunt convins, şi în reuniunile consiliilor de miniştri la nivel european”, adăugând că propunerea Greciei ”trebuie analizată”.
Ministrul a susţinut că, în principiu, cu cât piaţa este mai mare, cu atât preţurile ar trebui să fie mai mici.
”Soluţia în sistemul acesta energetic nu este autarhia. Sigur că ne dorim să fim independenţi din punct de vedere energetic, dar e mai important să avem securitate energetică”, a mai spus Burduja.
Grecia a extins deja un impozit pe profit excepțional asupra companiilor energetice pentru a sprijini consumatorii, măsură care rămâne temporară în absența unei soluții structurale la nivel european.
În România, tot prețuri mari
Prețul mediu al energiei electrice tranzacționate în Piața pentru Ziua Următoare (PZU) din România a fost, din nou, cel mai mare din Europa, pe fondul prețului orar extrem de mare din vârful de consum de seară.
Prețul mediu de închidere al PZU pentru tranzacțiile cu energie electrică cu livrare în 12 septembrie, a fost 741 de lei/MWh (149 de euro/MWh), potrivit datelor operatorului pieței. Ca de obicei în ultima vreme, prețul mediu al zilei este dus în sus de prețul orar din vârful de consum de seară – la ora 20.00 depășește 3.300 de lei/MWh.
La acea oră, prin mecanismul cuplării PZU, în România intră energie din Bulgaria la o putere de 1.569 MW și pleacă spre Ungaria 307 MW. Din nou, asistăm la o situație relativ ciudată, dar care a mai fost întâlnită și nu poate fi explicată decât ca mod de lucru al algoritmului de cuplare pe bază de fluxuri al piețelor europene. Asta pentru că, la acea oră, prețul din România (678 de euro/MWh) a fost mai mare decât cel din Ungaria (667 de euro/MWh), deci prin mecanismul de cuplare prin preț, ar fi trebuit să “curgă” energie din Ungaria spre România, nu invers.
Cu acest preț mediu, România este din nou cea mai scumpă piață europeană, în data de 12 septembrie, o situație care tot fost în ultimele luni din cauza caniculei, al consumului mare și al producției hidro mici. Cum s-a mai întâlnit în ultima vreme, prețurile din zona central-estică și sud-estică a continentului sunt mai mari decât în partea occidentală, deși pentru ziua de 12 septembrie diferențele de preț nu mai sunt atât de mari ca altă dată.
Din cauza scăderii debitului Dunării, producția de energie la Porțile de Fier a scăzut la 30% din capacitate.
Pentru că sursele din țară nu au produs energie suficientă, România a importat diferența.
