Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția găzduiește expoziția personală de artă vizuală „METAMORFOSI – ITINERARIA PICTA. Fregio – Project room” a artistei Luminiţa Ţăranu, în cele două galerii proprii, în perioada 30 noiembrie – 14 decembrie 2021.
Luminiţa Ţăranu, născută în România și stabilită în Italia din 1987, îşi propune să prezinte seria de lucrări intitulate PICTA, reflecţii asupra conceptului de timp ca memorie subiectivă, istorică şi culturală. Interpretând materia arheologica, cu conținutul său informal istoric, artistic și arhitectural, artista a creat compoziții dintr-o perspectivă liberă și imaginativă, folosind instrumentele limbajului său plastic evocator: icone, simboluri și scriituri, cu intenţia de a atinge acel dialog între antic și contemporan, de ani de zile în centrul cercetării sale.
Majoritatea aflate la prima expunere, realizate pe hartie si pe pânză, lucrările PICTA au fost realizate în perioada 2016-2019.
Expoziția este grupată în două secțiuni, în cele doua galerii ale IRCCU Veneția:
În Noua Galerie (la numărul civic 2215), facând trimitere la conceptul de “friză”, lucrările din seria PICTA se succed într-un unicum compozițional care propune un itinerariu pictat. Devenind puncte de energie, lucrarile PICTA creează sinergii vizuale între icone, desene care interpretează, prin intermediul metamorfozei și al mutației, figuri statuare din Roma Antică, imagini simbolice umanizate și interconexionate, unde corpul uman nu este inspirat din anatomie, ci din corpul uman operă de artă într-o lume în culori, simboluri antice din culturile neolitice Cucuteni și Gumelnița, prezente pe teritoriul vechii Dacii și icona COWMAN of the world, toate acestea compuse ca impulsuri ale memoriei într-un spațiu deschis.
Artista prezintă o serie de docu-video-uri a căror prezență întărește legătura vizuală cu lucrările expuse, un unicum spiritual și creativ între experiența trăită în România și cea trăită în Italia, regăsind în ele semne care oglindesc limbajul său artistic. Sunt filme pe care le-a realizat în călătoria făcută în România în toamna anului 2012, pregătitoare lucrului pe tema Columnei lui Traian, materializat în cele două expoziții precedente realizate la Roma, la Mercati di Traiano – Museo dei Fori Imperiali (2013-2014 și 2017-2018). Un full immersion de autor în realitatea arheologică daco-romană și în peisajul care însoțește această călătorie incredibilă făcută împreună cu familia în România, de la est la vest, paralel cursului Dunării, voiaj semănat de evocări de opere si situri care fac parte din patrimoniului mondial. Artista ține mult să prezinte aceste filme, în prima vizionare la IRCRU Veneția, atât pentru valoarea documentară, dar mai ales pentru importanța simbolică și afectivă pe care au avut-o în creația multora din lucrările sale. Câteva titluri: „România orizontală” cu: Dunărea mea, Îmbrațișarea, România antropică, Poetica_Cărțle deschise, Arbore; Poetica_Masa tăcerii, Poetica_Coloana infinitului, Poetica_Poarta Sărutului, Mișcare de cireada Iși II. Printre filmele privitoare la siturile arheologice: Sarmizegetusa Reggia, Sarmizegetusa Ulpia Traiana, Adamclisi – Tropaeum Traiani_monument, muzeuși oraș roman, Podul pe Dunăre al lui Apolodor din Damasc, Histria_sit și muzeu, Densuș.
În Galeria Mică (la numărul civic 2211), Luminiţa Ţăranu recreează atmosfera intimă a atelierului ca spațiu dedicat ideației, un project roomîn care proiectarea spirituală se contopește cu experimentarea materică. Pânze, hârtii și cadre serigrafice implică privitorul în lumea PICTA, ajutându-l sa se familiarizeze cu particularitatea tehninicii de pictură pe care artista o foloseste de mult timp, dezvoltată pornind de la tehnica serigrafiei, cu scopul de a crea opere unice și nu de a produce serii. Pictură în straturi, caracterizată de vitala intensitatea cromatica a culorilor serigrafice acrilice/vinilice și de “grosimea” lor materică ce sugerează amprenta care transmite, în același timp, forța dinamică a gestului și sentimentul vizual al unei memoria incisurae, imagine care aspiră să rămână suspendată în timp.
Luminiţa Țăranu s-a născut la Lugoj, România, în 1960. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, actuala Universite Națională de Artă, în 1985, la clasa Prof. Octav Grigorescu. Titlul echivalent al diplomei de absolvire recunoscut de Accademia di Belle Arti din Bologna în 1993. În 1987 a obținut Bursa Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru grafică și gravură. În 1987 s-a stabilit în Italia, unde trăiește și lucrează. Firul conducător al parcursului său artistic este „metamorfoza”, la care lucrează din 1985, care devine și metodă de lucru și de cercetare a transformării conceptuale și structurale în formă grafică, picturală, de instalații mega-obiectuale, digitale și performance. Realizează numeroase expoziții personale și participă la tot atâtea expoziții de grup în spații publice și private, muzee și galerii, în Italia și în străinătate. A realizat instalația monumentală Columna mutãtio– LA SPIRALE, expusă în expoziția personală cu același nume la Mercati di Traiano – Museo dei Fori Imperiali, Roma, în perioada 28 noiembrie 2017 – 18 noiembrie 2018 și instalațiile Columna mutātio – Itineraria picta, expuse în același muzeu, în perioada decembrie 2014 – martie 2013, interpretând Columna lui Traian. În iulie 2013, proiectul său „COWMAN of the world”, care centrează problema actuală de mediu, recuperarea valorilor autenticevși conceptul de multiculturalism, a fost selecționat pentru manifestarea inaugurală a noului muzeu al stiințelor MUSE din Trento. Lucrările materice pe același argument au fost expuse în expozițiile personale „Metamorfoze – LUMEA IN CULORI” la Accademia di Romania in Roma și la IRCCU Veneția, 2006. În expozițiile personale „Metamorfoze – EVOCĂRI” la Accademia di Romania in Roma și Palazzo Borghese în Monte Porzio Catone (RM), 2004, analizează evocările mentale și materice. „Instalația picturală asupra corpului uman” care centrează raportul dintre corpul uman din punct de vedere anatomic și corpul uman operă de artă a fost expusă în cadrul expoziției personale „metamorfoze – parcursuri” la Muzeul MAGI’900, Pieve di Cento (Bologna), și la Muzeul Civic Tuscolan “Scuderie Aldobrandini”, Frascati (RM), 2002. Instalațiile mega-obiectuale „SUPERSLIDES” și „MEGABOX” despre timpul subiectiv și arta ca formă de comunicare, în expozițiile personale de la Galeria Yanika, Roma, 1991 și Scuderie Aldobrandini, 2001. Prin includerea restaurării a atribuit lucrărilor sale dimensiunea abstractă a timpului prin intermediul unui act controlat de distrugere parțială și de recuperare a golurilor-lipsă, participând la expoziția colectivă internațională ARTAE, curatoriată de Achille Bonito Oliva, la Ferrara – Zona Congrese, Milano – Biserica Desconsacrată San Carpoforo și la Roma – Asociația Artiștilor. Raportul între om și natură este prezent în „Planșele anatomice”, așa cum le-a numit Giorgio Di Genova, în expozițiile personale de la Termele lui Traian, Palazzo Valentini – reședința Provinciei Roma, 1990; Triptic la Centrul de Artă Experimentală L. Di Sarro, Roma, Palazzo Rospigliosi, Zagarolo (RM) și Galeria Atelier, Carrara, 1988. Pe lângă premiile obținute în Italia, în 2018 i-a fost conferit „Premiul de Excelență” al Guvernului României „100 pentru Centenar” (10 personalități românești în Italia), pentru activitatea artistică desfășurată în Italia și în lume, consemnat de către MPRP și de Ambasada României în Italia, la Accademia di Romania in Roma.
