Dezvoltarea de programe pentru susţinerea antreprenoriatului în România destinate românilor din diaspora, prin facilitarea unei scheme de minimis dezvoltată de MAE – prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni -, în parteneriat cu Ministerul Fondurilor Europene, reprezintă una dintre temele discutate marţi la cea de-a şaptea sesiune de consultări ale proiectului „România Competitivă” privind Diaspora şi mobilitatea forţei de muncă.
Dezbaterea s-a concentrat în jurul promovării migraţiei de întoarcere prin promovarea informaţiilor de interes pentru diaspora în mod consecvent în spaţiul virtual (website) şi prin misiunile diplomatice, precum şi prin eliminarea obstacolelor administrative pentru cei care doresc să revină în ţară (ex: flexibilizarea şi debirocratizarea procesului de echivalare a studiilor realizate în străinătate, recunoaşterea vechimii în muncă etc.), dezvoltarea de programe pentru susţinerea antreprenoriatului în România pentru românii din diaspora prin facilitarea unei scheme de minimis dezvoltată de MAE, prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu MFE, finanţat prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014 – 2020, flexibilizarea procesului de admisie pentru cetăţenii din state terţe, în vederea atragerii de personal înalt calificat.
De asemenea, participanţii la discuţii au pus accent şi pe centralizarea motivelor pentru care românii aleg să părăsească ţara pe baza unui studiu reprezentativ statistic (în acest moment există doar iniţiative private şi necentralizate care au identificat ca principale cauze birocraţia, lipsa de încredere în autorităţi, calitatea sistemului de sănătate şi educaţie), importanţa mapării diasporei în vederea lansării unei campanii integrate de comunicare şi dezvoltare de parteneriate, dezvoltarea unor instrumente care să faciliteze accesul investitorilor la informaţii despre oportunitatea de a investi într-un domeniu sau de a deschide o afacere, documentaţia necesară etc. (Ghid investiţional), corelarea cifrelor legate de şcolarizare cu piaţa muncii, atragerea forţei de muncă care să acopere deficitul pe toate palierele (nu doar în ceea ce priveşte personalul calificat), posibilitatea de a dezvolta acorduri bilaterale sau convenţii specifice cu anumite state (ex: Republica Moldova) care să faciliteze accesul pe piaţa muncii din România, în funcţie de nevoi.
Resursele bugetare necesare pentru implementarea măsurilor propuse de iniţiatorii României Competitive pentru domeniul Diaspora şi mobilitatea forţei de muncă sunt detaliate în cadrul documentului dedicat care poate fi accesat pe site-ul Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri. Părâile interesate pot transmite Ministerului Economiei (pe adresa consultare.romaniacompetitiva@economie.gov.ro) observaţii punctuale sau idei de măsuri suplimentare, ţinând cont de impactul asupra creşterii PIB-ului potenţial, prin intermediul capitalului, forţei de muncă sau al productivităţii, bugetarea corespunzătoare, neutralitatea din punct de vedere politico-ideologic.
Cea de a şaptea sesiune de consultare, cu tema Diaspora şi mobilitatea forţei de muncă, din seria celor 16 consultări ce au loc pe marginea proiectului ‘România Competitivă’, s-a desfăşurat marţi, la Casa Academiei Române. La masa dezbaterilor s-au reunit reprezentanţi ai Departamentului pentru Relaţia cu Românii din Afara Graniţelor din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, Ministerului Afacerilor Externe – Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, ai Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, Băncii Naţionale a României, Academiei Române, ai mediului de afaceri şi sectorului academic.
Principiile după care se desfăşoară cele 16 consultări sunt transparenţa (printr-o comunicare constantă asupra progresului şi rezultatelor) şi reprezentativitatea (printr-o participare specifică pentru sectoarele vizate de domeniul strategic aflat în dezbatere).
”România competitivă” are schiţate liniile de acţiune pentru următorii patru ani, linii care pot primi acum, în urma consultărilor cu specialiştii din fiecare domeniu, parteneri sociali, partide politice, organizaţii civice, elementele de valoare adaugată şi consensul de care au nevoie din partea tuturor actorilor implicaţi în procesul de dezbatere, pentru a putea fi implementate cât mai curând posibil.
”România competitivă” este un proiect în lucru, care, alături de propunerile reprezentanţilor Guvernului, ai BBNR şi ai Academiei Române, aşteaptă contribuţiile de specialitate ale celor care pot participa la dezvoltarea şi completarea liniilor de acţiune deja identificate.