Cel mai important dintre simbolurile naționale, tricolorul a fost stindard și martor al unor momente definitorii din istoria poporul român. De la Revoluția din 1848 la Războiul de Independență, de la cele două Războaie Mondiale la evenimentele din Decembrie 1989, de la semnarea instrumentelor de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord și a Tratatului de aderare a României la UE și până la victoriile sportivilor români în competiţiile internaţionale, drapelul a strâns, în jurul său, românii uniți în jurul unui crez, a unei viziuni sau a unei bucurii.
“Pentru diplomaţia română, Drapelul Naţional reprezintă simbolul suprem al îndeplinirii datoriei celei mai importante – aceea de apărare şi promovare pe plan extern a interesului național, de a lucra în beneficiul cetățenilor români, oriunde s-ar afla, precum și de a reprezenta cu cinste și profesionalism țara peste hotare. Mai ales pentru românii aflați departe de casă – la muncă, la studii, în teatrele de război, în misiuni de menținere a păcii, în misiuni diplomatice sau consulare, în interes de serviciu sau personal – arborarea drapelului României aduce cu sine un sentiment de siguranță, mândrie, apartenență la valorile naţionale. Aceasta este puterea Drapelului Național pe care astăzi, ca diplomați, o cinstim”, a declarat ministrul Bogdan Aurescu.
Ambasadele, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate organizează sau au organizat deja evenimente și ceremonii de marcare a Zilei Drapelului Național, alături de acțiuni de promovare a tradițiilor și identității culturale românești, consolidând astfel legăturile cu comunitatea de români din țările gazdă. Printre evenimentele organizate de misiuni se numără recitaluri de poezie românească, proiecţii de film, concerte, expoziții, prezentări ale tradiţiilor româneşti sau participări la festivaluri de folclor.
Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi este marcată de autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.