Site icon TIMP ROMÂNESC

Ministrul Aurescu a cerut sprijinul părții finlandeze pentru soluționarea pozitivă a dosarului Smicală

sursa foto: Facebook Camelia Smicala

Cazul Cameliei Jalaskoski (Smicală) și al copiilor săi minori a fost ridicat într-o  convorbirea telefonică a ministrului Afacerilor Externe Bogdan Aurescu cu omologul său finlandez, Pekka Haavisto. Șeful diplomației române a solicitat sprijinul părții finlandeze pentru soluționarea pozitivă a acestui dosar, cei doi demnitari convenind asupra continuării dialogului pe acest subiect.

Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu a avut marți, 28 aprilie 2020, o convorbire telefonică cu omologul finlandez, Pekka Haavisto, la solicitarea părții finlandeze.

Pe agenda discuțiilor au figurat evoluția pandemiei COVID-19 din cele două țări și măsurilor luate pentru combaterea efectelor acesteia asupra sănătății populației, precum și planurile de acțiune a autorităților pentru ieșirea din criză și relansarea activității în diferite sectoare economice și sociale.

Convorbirea a prilejuit și un schimb de opinii asupra stadiului și perspectivelor colaborării dintre cele două țări la nivelul Uniunii Europene, cu accent pe principalele evoluții legate de Parteneriatul Estic și sprijinul acordat de Uniunea Europeană statelor partenere pentru susținerea eforturilor de combatere a pandemiei COVID-19 și a efectelor acesteia.

În acest context, cei doi miniștri au discutat despre ultimele evoluții din Republica Moldova, evidențiind importanța realizării depline și consecvente de către Chișinău a reformelor decurgând din implementarea Acordului de Asociere și Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană. Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a menționat sprijinul concret și consistent acordat de România cetățenilor R. Moldova în contextul pandemiei COVID-19, anunțat ieri de președintele României, domnul Klaus Iohannis, și de Guvernul României, și, similar cu cele susținute anterior în alte contacte bilaterale sau la nivel european, a încurajat partea finlandeză să examineze posibilitatea de a acționa în acest sens, inclusiv în coordonare cu România. Cei doi miniștri au convenit continuarea dialogului și coordonării pe aceste teme.

Evocând contextul aniversar oferit de împlinirea, în 2020, a o sută de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Finlanda, cei doi demnitari au remarcat stadiul foarte bun al relațiilor bilaterale și au convenit să evalueze împreună opțiunile pentru marcarea momentului aniversar și pentru impulsionarea dialogului la nivel înalt. Ministrul finlandez a reiterat omologului român invitația de a efectua o vizită bilaterală în Finlanda, invitație acceptată cu plăcere, cât mai curând posibil, în funcție de evoluțiile legate de combaterea pandemiei COVID-19.

Cazul Cameliei Smicală este în atenția publică de mai mulți ani. Originară din Piatra Neamţ, Camelia Jalaskoski (Smicală), trăieşte o dramă în Finlanda, unde instituţiile statului i-au luat copiii cu forţa şi i-au plasat la alte familii sau în instituţii de protecţie. Mama a cerut ajutorul autorităţilor române pentru a fi repatriată împreună cu cei trei copii. Camelia este absolventă a Facultăţii de Medicină din Iaşi şi, înainte de a lua decizia de a pleca din ţară, avea o experinţă de şase ani la Unitatea de Primire a Urgenţelor a Spitalului Judeţean Neamţ.  La scurt timp după ce, în 2005, s-a mutat în Finlanda împreună cu fiica sa în vârstă de 4 ani, viața sa a devenit un calvar, după cum a relatat în mai multe rânduri. Camelia a sperat că venirea pe lume a copilului rezultat din căsătoria cu soţul finlandez ar fi putut să aducă liniştea în familie, dar presiunile psihice la care a fost supusă au făcut-o ca în ianuarie 2006 să nască prematur, cu două luni înainte de termen. Al treilea copil al româncei s-a născut în ianuarie 2007.

În urma unor scene violente care au avut loc în familie, mama a fost dusă, împreună cu cei trei copii, la un centru de siguranţă, unde translator a fost folosit… soţul agresor, care nu vorbeşte limba română. După o lună de ședere în acel centru, Camelia a decis să se întoarcă acasă, la soţ. S-a ambiţionat să înveţe limba finlandeză şi să-şi câștige independenţa financiară. În trei luni a învăţat limba, iar din ianuarie 2008 a început serviciul ca medic în Finlanda. După câteva luni de serviciu la un dispensar din Tampere, Camelia a fost angajată ca medic anestezist. Femeia s-a redresat financiar, a adus chiar o bonă din România pentru a o ajuta cu copiii, iar soţul finlandez era mai tot timpul plecat şi nu se implica în viaţa de familie. În aprile 2010, românca a divorţat şi s-a mutat împreună cu copiii, conform deciziei luate de instanţă.

Dar lupta nu s-a încheiat, ci s-a mutat la nivel instituţional. Pentru că nu avea venituri, fostul soţ nu a plătit pensie alimentară, dar a târât-o pe româncă în procese în care statul finlandez i-a plătit avocat din oficiu.

Justiţia finlandeză a hotărât ca minorii să meargă fără supraveghere să-şi vadă tatăl, iar mamei i s-a aplicat o amendă de 15.000 euro pentru că oficialii au refuzat să mai facă întâlnirile sub supraveghere.

În mai 2015, mama şi-a făcut mutaţia legală împreună cu copiii în alt oraş şi a anunţat autorităţile cerând transferul tuturor actelor la noua reşedinţă.

Decizia l-a înfuriat pe fostul soţ care a dorit transferarea copiilor într-o unitate de plasament. Camelia spune că pe 15 mai 2015, fostul soţ a obţinut de la judecătoria Tampere custodia totală a copiilor pe baza declaraţiilor sale cum că femeia ar plănui să fugă în România cu cei mici, hotărâre dată fără proces şi fără ca mama să fie ascultată şi nici măcar înştiinţată. A doua zi, trei executori judecătoreşti şi două reprezentante de la Protectia Copilului au venit să-i ia pe cei doi copii, spunându-i femeii că îi duc să se întâlnească cu tatăl lor. Au urmat scene abrutizante pentru copiii care au fost agresaţi de executori.

Lucrurile păreau să intre în normal, dar în aprile 2016, acelasi judecător care îi luase mamei custodia copiilor fără proces şi cei de la Protectia Copilului au obligat-o pe femei şi pe cei mici la o anchetă psihiatrică.

Pe 16 mai 2016, copiii au fost luaţi de poliţie de la şcoală şi duşi la casa de copii (băiatul), respectiv într-o familie (fata). Mama spune că decizia de a-i separa pe copii a fost luată pentru că băiatul este acuzat că ar manipula-o pe sora sa, mai mică cu un an.

În 2017, reprezentanții autorităților române au mers în Finlanda, având pe agenda de lucru și ”Cazul Smicală”. S-a convenit chiar vizitarea copiilor specialiști ai Protecției Copilului din România și organizarea unei sesiuni de consultare româno – finlandeze pe tema sistemului de protecţie a minorilor.

Exit mobile version