Bogdan Aurescu a participat luni, 24 ianuarie, la reuniunea miniștrilor Afacerilor Externe din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe (CAE), care a avut loc la Bruxelles.
Pe agenda reuniunii CAE au figurat situația de securitate în Europa – generată de acțiunile agresive ale Rusiei în proximitatea Ucrainei și în regiunea Mării Negre, precum și evoluțiile din Libia, Siria. La discuții a participat, prin sistem videoconferință, secretarul de stat al SUA Antony Blinken. Miniștrii europeni de externe au avut un schimb de opinii referitor la cele mai recente evoluții din Mali, precum și la situația din Sudan și strategia UE privind regiunea Indo-Pacifică. În marja CAE, ministrul Bogdan Aurescu a participat la un mic-dejun de lucru cu ministrul de externe al statului Kuweit, dr. Ahmed Nasser Al-Mohammed Al-Sabah, alături de omologi europeni.
Referitor la situația europeană de securitate, ministrul Bogdan Aurescu a salutat includerea temei pe agenda CAE, ca o continuare necesară a discuțiilor de la reuniunea informală (de tip Gymnich) a miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, care a avut loc la Brest, Franța, în perioada 13-14 ianuarie 2022.
Ministrul român de externe a salutat adoptarea de Concluzii ale Consiliului Afaceri Externe, acestea fiind expresia unității statelor membre, astfel cum a rezultat și în urma reuniunii informale din urmă cu zece zile, de la Brest, și răspunzând necesității ca UE să acționeze vizibil și vocal în acest dosar.
În acest context, a reamintit principalele poziții ale României pe acest subiect, cu accent pe menținerea susținerii puternice de către UE a principiilor care stau la baza actualei arhitecturi europene de securitate, precum și a actualelor formate de soluționare a conflictelor, respingerea folosirii conceptului „sferelor de influență”, nevoia de dezescaladare concretă, pe teren, a situației de securitate și continuarea pregătirii de măsuri ferme și credibile de descurajare a Rusiei.
Astfel, a reiterat nevoia ca UE să accelereze pregătirea de măsuri restrictive (sancțiuni), sectoriale și individuale, la adresa Rusiei, atât cu scopul de descurajare, cât și în vederea pregătirii unui răspuns adecvat, proporțional, în cazul unei escaladări suplimentare a tensiunilor. A subliniat necesitatea continuării coordonarii strânse cu SUA pe pregătirea sancțiunilor și, mai larg, pe dosar, precum și cu ceilalți parteneri like-minded.
În același timp, oficialul român a propus examinarea posibilității organizării unei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe la Kiev, ca expresie a solidarității UE cu Ucraina.
A reluat importanța sprijinirii consolidării rezilienței Ucrainei și a celorlalți parteneri estici, precum și sporirea implicării UE în identificarea de soluții politice la conflictele prelungite din regiunea Mării Negre.
În egală măsură, miniștrii de externe europeni au stabilit să se coordoneze cu privire la menținerea personalului diplomatic al misiunilor din Ucraina, neexistând, până la acest moment, intenția evacuării acestuia.
De asemenea, miniștrii de externe europeni au participat la o sesiune de coordonare cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, referitoare la situația de securitate. Ministrul de externe Bogdan Aurescu a exprimat apreciere pentru frecvența și substanța consultărilor aprofundate la nivel transatlantic, prin coordonarea apropiată a UE cu SUA și NATO, fiind transmis astfel un semnal ferm în privința angajamentului american pentru securitatea aliaților/partenerilor săi europeni. A evidențiat importanța consultării strânse UE-SUA în ceea ce privește pregătirea unui pachet de măsuri ferme și credibile de sancționare a Rusiei.
De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat mulțumirile României pentru anunțul președintelui american Joseph R. Biden cu privire la creșterea prezenței militare americane pe Flancul Estic, inclusiv în România, în cazul unei deteriorări a situației de securitate, arătând că angajamentul SUA are o importanță deosebită pentru securitatea euroatlantică în ansamblul său, din care regiunea Mării Negre face parte integrantă. A subliniat că procesul de consolidare a posturii NATO pe Flancul Estic este necesar cât mai curând, având în sine un efect important de descurajare. De asemenea, s-a referit la următoarea reuniune ruso-americană la nivel ministerial, ca follow-up la reuniunea de la Geneva de vinerea trecută și a salutat continuarea dialogului, subliniind și importanța continuării dialogului în formatul Consiliului NATO-Rusia, fiind necesar un răspuns responsabil, pozitiv, al părții ruse. În acest context, a amintit și consultările de săptămâna trecută în formatul București 9, la care a participat în dialog cu consilierul pentru securitate națională al Președintelui Biden.
Totodată, în acest context, a reiterat mulțumirile României pentru disponibilitatea Franței de a participa militar la prezența înaintată a NATO în România.
Situația din Siria a fost abordată din perspectiva evaluării UE cu privire la această țară, la 11 ani de la debutul conflictului care continuă să aibă consecințe profunde asupra a milioane de civili și refugiați. Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a arătat că situația umanitară critică poate genera noi efecte negative, cu impact asupra stabilității regiunii și a securității UE. Ministrul român a reconfirmat sprijinul pentru menținerea poziției de principiu a UE (implicarea UE în procesul de reconstrucție a țării în funcție de realizarea, de către conducerea siriană, a unor pași concreți pentru a avansa în procesul politic conform Rezoluției 2254 a Consiliului de Securitate al ONU). Pe de altă parte, ministrul român a apreciat că este necesară o anumită flexibilizare a poziției UE cu obiectivul facilitării deblocării dosarului sirian, în strânsă coordonare cu Trimisul Special al ONU, Geir Pedersen, și SUA. Astfel, UE ar putea să devină un actor în dosar, dincolo de implicarea deja consistentă în acordarea de asistență umanitară. De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a pledat pentru o coordonare între UE și Liga Statelor Arabe în identificarea de modalități de soluționare a crizei. A accentuat importanța unui sprijin sporit pentru populația siriană, inclusiv prin implicarea în proiecte-pilot de reconstrucție (early recovery projects) în beneficiul direct al comunităților locale și categoriilor celor mai vulnerabile. Ministrul a amintit în context și rolul ambasadei României la Damasc.
În cadrul dezbaterii privind situația din Libia, miniștrii de externe europeni au analizat modalitățile vizând deblocarea actualei situații rezultate din amânarea alegerilor programate inițial pentru data de 24 decembrie 2021. Discuția s-a axat pe transmiterea de mesaje unitare din partea UE pentru un proces politic asumat și condus de libieni, în direcția îndeplinirii priorităților agreate în Conferința de la Paris din noiembrie 2021, precum și a procesului de mediere condus de Stephanie Williams, consilierul special al SG ONU în Libia.
Discuțiile privind Mali au confirmat sprijinul politic al statelor membre pentru suplimentarea măsurilor UE pentru a-i sancționa pe cei responsabili de întârzierea tranziției democratice, în acord cu deciziile Comunității Economice a statelor vest-africane (ECOWAS) din 9 ianuarie.
Referitor la regiunea Indo-Pacific, discuțiile au abordat modalități de implementare a Strategiei UE pentru regiune, în perspectiva Forumului ministerial pentru cooperare în Indo-Pacific (Paris, 22 februarie), la care va participa și șeful diplomației române, ca semn de susținere pentru demararea unei implementări rapide a Strategiei UE pentru regiune.
De asemenea, ministrul Aurescu a anunțat în cadrul reuniunii asocierea României la inițiativa lansată de ministrul slovac al Afacerilor Externe, de creare, la nivelul Uniunii Europene, a unui cadru juridic pentru sancționarea faptelor de corupție în state terțe. Propunerea vizează inițierea unor discuții la nivelul Consiliului UE care să conducă la stabilirea unui instrument prin care UE să poată adopta măsuri restrictive în cazurile serioase de corupție, în contextul obiectivelor UE de promovare a democrației, statului de drept și drepturilor omului în lume și ar urma să contribuie la consolidarea coordonării transatlantice.
În marja CAE, ministrul Bogdan Aurescu a participat și la un mic-dejun de lucru cu ministrul de externe al statului Kuweit, Dr. Ahmed Nasser Al-Mohammed Al-Sabah, alături alți omologi europeni. Schimbul de opinii a vizat situația din regiune, relațiile UE-Kuweit și pregătirea reuniunii UE-Consiliul de Cooperare al Golfului, prevăzută pentru luna februarie. Ministrul de externe român a exprimat aprecierea pentru contribuția statului Kuweit la menținerea securității și stabilității în regiune și a subliniat interesul României pentru intensificarea dialogului politico-diplomatic dintre UE și Kuweit, respectiv dintre UE și statele din regiunea Golfului. De asemenea, a propus continuarea cooperării UE-Kuweit în acordarea de asistență umanitară în statele care au nevoie de aceasta, inclusiv în Siria. Cu prilejul reuniunii de lucru, ministrul Bogdan Aurescu și omologul kuweitian au discutat pe scurt, exprimând dorința de dezvoltare a relațiilor bilaterale. Bogdan Aurescu a reiterat invitația adresată omologului său de a vizita România în acest an.
Ministrul Aurescu a propus în cadrul reuniunii să fie organizată o întâlnire a miniștrilor de Externe la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina în fața amenințării ruse de la graniță.
Ministrul de Externe al Ucrainei a salutat susținerea lui Bogdan Aurescu pentru invitația lansată în decembrie oficialilor de rang înalt din UE. „Dragă prietene Bogdan Aurescu, mulțumesc pentru această idee grozavă. Am cerut partenerilor Ucrainei în decembrie să facă exact acest lucru: vizite la nivel înalt în Ucraina în ianuarie-februarie. Suntem pregătiți să primim miniștrii de Externe ai UE în Kiev pentru o întâlnire a Consiliului de Afaceri Externe al EU”, a transmis, printr-un mesaj pe Twitter, ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba.
