Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna Tánczos, a participat joi la lucrările Consiliului de Mediu, care a avut loc la Bruxelles. Evenimentul a reunit miniștrii mediului din Uniunea Europeană și a fost organizat sub egida Președinției franceze a Consiliului UE.
Temele abordate în cadrul reuniunii au vizat Pachetul „Fit for 55”, bateriile și deșeurile de baterii, propunerea de Regulament UE privind defrișările, dar și intervenții pe tema ecologizării semestrului european.
Legat de Pachetul „Fit for 55”, ministrul mediului din România a punctat: „Cu privire la extinderea schemei europene de comercializare a emisiilor de carbon la transportul rutier și clădiri (ETS), ne-am manifestat îngrijorarea încă de la început, având în vedere efectul direct asupra cetățenilor și, mai ales, asupra gospodăriilor cu venituri mici și medii. Considerăm că există riscul de amplificare a inegalităților și a sărăciei energetice, cu efecte diferite între și în interiorul statelor membre, inclusiv din cauza incertitudinilor legate de prețul viitor al carbonului și eventualelor fluctuații, precum și a riscurilor de manipulare a pieței. Este mai evidentă ca oricând nevoia unei Europe mai reziliente în domeniul energiei. Trebuie evitat ca măsurile care accelerează renunțarea la combustibili fosili să aibă un efect disproporționat în diferitele state membre. De aceea, este esențială asigurarea sprijinului financiar necesar pentru a susține cetățenii europeni vulnerabili”.
Ministrul a subliniat că Fondul Social pentru Acțiuni Climatice (FSAC) reprezintă o parte esențială a soluției, dar va acoperi parțial costurile sociale substanțiale. Fondul trebuie să fie un instrument eficient, rapid și accesibil.
Cele cinci componente ale pachetului legislativ „Fit for 55”, din responsabilitatea CONS Mediu, sunt: revizuirea schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii, revizuirea regulamentului privind partajarea eforturilor, revizuirea regulamentului privind utilizarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură, revizuirea limitelor de emisie de CO2 pentru autoturisme și autoutilitare și fondul social pentru acțiune climatică.
În ceea ce privește Schema europeană de comercializare a emisiilor de carbon (EU-ETS), demnitarul român a evidențiat importanța unor elemente, precum: fondul de modernizare și rolul său în transformarea sistemelor energetice în Statele Membre beneficiare, identificarea unei soluții clare privind fluctuațiile prețului carbonului, care să nu afecteze funcționarea pieței carbonului, măsuri pentru sprijinirea sectoarelor exportatoare și analizarea eficienței aplicării Regulamentulului CBAM (mecanismul de ajustare la frontieră a carbonului) în limitarea riscului de relocare, înainte de eliminarea alocărilor cu titlu gratuit.
Legat de regulamentul LULUCF (exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură), ministrul român al mediului, apelor și pădurilor a evidențiat necesitatea explorării tuturor posibilităților de flexibilitate în cadrul perioadei și între perioade, pentru îndeplinirea obiectivului UE.
În cazul revizuirii regulamentului privind partajarea eforturilor (ESR), poziția României a subliniat importanța menținerii unui cadru flexibil, care să sprijine eforturile de atingere a țintelor naționale, astfel încât să țină cont de circumstanțele naționale și capacitatea financiară.
Pe tema standardelor de emisii CO2 pentru autovehicule, ministrul Barna Tánczos a declarat că „România pledează pentru un cadru realist și fezabil”.
De asemenea, demnitarul român a evidențiat că noul context geopolitic adaugă o dimensiune asupra căreia trebuie să reflectăm serios, astfel încât să fie limitate posibilele efecte negative suplimentare.
Pe tema propunerii de Regulament UE privind defrișările, ministrul Barna Tánczos a amintit de noua versiune de monitorizare a trasabilității lemnului, SUMAL 2.0, pusă în practică la începutul anului trecut, care contribuie la descurajarea tăierilor ilegale și aduce beneficii multiple sectorului forestier: „România susține obiectivul general al propunerii de Regulament privind reducerea la minimum a consumului de produse din lanțurile de aprovizionare asociate cu defrișările sau degradarea pădurilor și, implicit, reducerea amprentei ecologice și climatice a sistemului alimentar al UE. Considerăm că elementul central al propunerii de Regulament este sistemul due diligence, prin care riscul ca produsele neconforme să fie introduse sau exportate de pe piața UE să fie neglijabil. Pe de altă parte, la începutul anului 2021, în România a început să funcționeze un sistem modern de trasabilitate a lemnului – SUMAL 2.0, care permite monitorizarea și localizarea zonelor din care se exploatează lemnul. Considerăm că un sistem similar și pentru alte produse, dezvoltat și în alte țări, ar ajuta la dezvoltarea unor sisteme due diligence mai performante”.
Propunerea de Regulament privind punerea la dispoziție pe piața UE și exportul din UE al anumitor mărfuri și produse asociate despăduririi și degradării pădurilor urmărește să se asigure că produsele consumate pe piața UE nu contribuie la defrișarea și degradarea pădurilor la nivel global. Aceasta prevede cerințe de due diligence pentru operatorii din sectorul produselor de bază și mărfurilor, cum ar fi soia, carnea de vită, uleiul de palmier, lemnul, cacao și cafeaua.
În ceea ce privește Regulamentul referitor la baterii și deșeurile de baterii, miniștrii mediului au adoptat abordarea generală care va permite CONS să înceapă negocierile cu Parlamentul European. Regulamentul urmărește reducerea impactului asupra mediului al bateriilor în toate etapele ciclului lor de viață, de la aprovizionarea cu materii prime până la producție, utilizare, reciclare și eliminare.
„România susține obținerea abordării generale pentru acest dosar complex și strategic, care include măsuri ambițioase și durabile, care stimulează dezvoltarea sectorului european al bateriilor. Regulamentul reprezintă unul din cele mai importante acte legislative pentru industrie, care propune, în mod evident, transformarea Europei într-un lider în producerea de baterii durabile și ecologice. Prin textul pe care Consiliul îl va adopta, se oferă un cadru predictibil și clar pentru operatorii economici și autoritățile competente pentru adaptarea la noile cerințe, iar pentru Comisie în ceea ce privește pregătirea legislației orizontale. Am salutat realismul calendarului de punere în aplicare, precum și al țintelor propuse, care țin cont inclusiv de disponibilitatea datelor. Aceste aspecte sunt esențiale pentru implementarea eficientă a obiectivelor Regulamentului”, a declarat ministrul român al mediului, apelor și pădurilor.
În ceea ce privește semestrul european, miniștrii au avut un schimb de opinii cu privire la procesul de asigurare a durabilității politicilor macroeconomice. Semestrul european reprezintă un ciclu de coordonare a politicilor economice, bugetare, sociale și de muncă în cadrul UE și face parte din guvernanța economică a Uniunii Europene. În decembrie 2019, Comisia a anunțat Pactul ecologic european și, în același timp, intenția sa de a integra obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU în procesul semestrului european.