Miercuri, 30 noiembrie 2022, s-a încheiat Reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre NATO, găzduită de ministrul Bogdan Aurescu la București în perioada 29-30 noiembrie 2022.
Agenda celei de-a doua zile a evenimentului a inclus reuniunea oficială a Consiliului Nord-Atlantic (NAC) la nivel de miniștri ai afacerilor externe, precum și o sesiune în format extins, împreună cu miniștrii din Republica Moldova, Georgia și Bosnia și Herțegovina.
Astfel, în cadrul NAC din 30 noiembrie 2022, în continuarea discuțiilor din ziua precedentă (mai multe detalii cu privire la rezultatele primei zile, aici: https://www.mae.ro/node/60415) și menținând cu prioritate în atenție tema transversală a reuniunii – securitatea în regiunea strategică a Mării Negre – miniștrii de externe aliați au trecut în revistă spectrul provocărilor globale de securitate la adresa NATO, precum și măsurile necesare pentru implementarea accelerată a deciziilor Summitului Alianței de la Madrid din luna iunie 2022 și a prevederilor noului Concept Strategic al NATO, adoptat cu această ocazie.
Totodată, discuțiile din cadrul celei de-a doua zi a reuniunii cu miniștrii de externe din Republica Moldova, Georgia și Bosnia și Herțegovina au vizat implicațiile regionale ale conduitei ilegale a Rusiei, inclusiv în ceea ce privește acțiunea hibridă. A fost salutat sprijinul consolidat acordat acestor state partenere de către NATO, ca urmare a deciziilor Summitului NATO de la Madrid. De asemenea, pe parcursul reuniunii, miniștrii de externe au abordat aspecte legate de creșterea rezilienței statelor aliate și partenere, amenințările hibride, securitate energetică, infrastructură critică și asigurarea securității lanțurilor de aprovizionare și transport.
În contextul reuniunii miniștrilor afacerilor externe, care a cuprins patru sesiuni de lucru pe parcursul a două zile, șeful diplomației române a avut în total 13 întrevederi bilaterale: cu directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Mariano Grossi (https://www.mae.ro/node/60393), precum și cu omologii din Canada – Mélanie Joly (https://www.mae.ro/node/60397), Ucraina – Dmytro Kuleba (https://www.mae.ro/node/60409), Republica Cehă – Jan Lipavský (https://www.mae.ro/node/60424), Republica Slovacă – Rastislav Káčer (https://www.mae.ro/node/60425), Italia – Antonio Tajani (https://www.mae.ro/node/60429), Regatul Olandei – Wopke Hoekstra (https://www.mae.ro/node/60438), Regatul Suediei – Tobias Billström (https://www.mae.ro/node/60435), Republica Slovenia – Tanja Fajon (https://www.mae.ro/node/60442), Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord – James Cleverly (https://www.mae.ro/node/60441). La acestea se adaugă consultările politice bilaterale ale ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu cu secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii Antony Blinken (https://www.mae.ro/node/60380), întrevederea bilaterală cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg (https://www.mae.ro/node/60371) și consultările politice cu ministrul afacerilor externe și europene al Republicii Croația, Gordan Grlić Radman (https://www.mae.ro/node/60333).
La finalul celei de-a doua zile a reuniunii, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a susținut o conferință de presă la Palatul Parlamentului, disponibilă în format video aici: https://www.mae.ro/node/60445.
Prezentăm, mai jos, declarațiile susținute de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu în cadrul conferinței de presă.
Vă mulțumesc pentru prezența la această conferință de presă!
Tocmai s-a încheiat unul dintre cele mai importante evenimente care au avut loc la București în ultimii ani – Reuniunea miniștrilor de externe din statele membre NATO, pe care am găzduit-o, organizată pentru prima dată de România de când ne-am alăturat Alianței Nord-Atlantice. Este, în același timp, primul eveniment la nivel înalt pe care îl găzduim după Summitul NATO din 2008 de la București, dar și prima reuniune a miniștrilor de externe după Summitul de la Madrid, care a decis o serie de aspecte extrem de importante pentru postura de securitate pe Flancul Estic. Este și prima reuniune la care participă miniștrii de externe din Finlanda și din Suedia, în calitate de state care urmează să adere la Alianța Nord-Atlantică. Este, de asemenea, prima reuniune la care participă un ministru de externe din Republica Moldova.
Deci o serie întreagă de premiere pe care le înregistrează această reuniune, pe care am organizat-o la București. De altfel, timp de câteva zile, Bucureștiul a fost capitala politicii externe și de securitate la nivel european și euroatlantic. Toți ochii au fost ațintiți asupra noastră, pentru că cele mai importante subiecte pentru securitatea regională, europeană și euroatlantică au fost dezbătute în aceste zile.
Pe lângă reuniunea NATO, după cum cunoașteți, am găzduit și Munich Leaders Meeting – Reuniunea Liderilor de la Munchen. De asemenea, pentru prima oară, România a găzduit pe teritoriul său o reuniune a G7 și, de asemenea, încă o premieră înregistrată este aceea că, pentru prima oară, România a participat, prin ministrul de externe, la o reuniune a G7. Au fost peste 45 de delegații oficiale și au fost zeci de interacțiuni substanțiale.
Este un semnal clar al faptului că România contează, atât la nivelul NATO și al Uniunii Europene, cât și la nivel internațional, în general, iar alegerea Bucureștiului ca loc de desfășurare a ministerialei NATO are mai multe semnificații.
În primul rând, după cum am spus, este primul eveniment de nivel înalt desfășurat într-un stat de pe Flancul Estic după agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei; într-un stat aflat, de altfel, în prima linie de apărare în această zonă a Flancului Estic. De aceea, putem spune că Reuniunea a confirmat rolul major pe care îl joacă România pentru securitatea euroatlantică și pentru securitatea pe Flancul Estic, în această zonă a sudului Flancului Estic, adică la Marea Neagră, a cărei importanță strategică a fost de altfel consacrată, la propunerea României, în Noul Concept Strategic, adoptat la Summitul de la Madrid.
Organizarea acestei reuniuni la câteva sute de kilometri de linia frontului din Ucraina are, de asemenea, semnificația solidarității Alianței Nord-Atlantice, a solidarității din partea României pentru Ucraina, pentru poporul ucrainean, în fața agresiunii Federației Ruse. În acest context, cu prilejul tuturor reuniunilor la care am participat, am amintit sprijinul multidimensional al României, cu accent pe sprijinul umanitar pentru cei peste 2,9 milioane de cetățeni ucraineni care ne-au trecut frontierele. De asemenea, am amintit facilitarea tranzitului de grâne și alte produse agricole – peste 8,4 milioane de tone de cereale și alte produse agricole din Ucraina. De asemenea, am subliniat că acest efort deosebit din punct de vedere logistic al României va juca un rol relevant atunci când se va pune problema reconstrucției Ucrainei.
Acest sprijin al României a crescut exponențial profilul și rolul României la nivel internațional.
Evenimentul organizat în aceste zile este, astfel, și o recunoaștere a rolului pe care România îl are în cadrul Alianței Nord-Atlantice și este rezultatul demersurilor pe care colegii mei, diplomația română în general, le-au întreprins într-o perioadă de aproximativ un an de zile. Vreau să mulțumesc în mod deosebit Delegației Permanente de la NATO, colegilor din departamentele de resort din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, direcției care se ocupă de relația cu NATO și celorlalți colegi care au participat la acest efort de promovare. Dar vreau să le mulțumesc tuturor acelor colegi ai mei care, împreună cu celelalte instituții relevante din România, au făcut posibilă organizarea în foarte bune condiții a evenimentelor din această săptămână.
Dar vreau să vă spun și cum am reușit să obținem organizarea acestei reuniuni în România. Pentru că, așa cum este știut, NATO are practica organizării, din când în când, a unor reuniuni ministeriale și în afara sediului NATO de la Bruxelles, iar aceste reuniuni au întotdeauna o anumită semnificație, prin locul care este ales și statul unde au loc.
După cum este știut, încă de la jumătatea anului 2020, a început procesul de pregătire a Noului Concept Strategic: mai întâi printr-un proces de reflecție în cadrul unui grup cuprinzător de experți și, apoi, la nivel aliat. Încă de la începutul lui 2021, am înaintat candidatura României pentru a găzdui această reuniune ministerială. Au existat demersuri diplomatice la nivelul statelor membre, demersuri diplomatice la nivelul Secretariatului Internațional. Au existat demersuri pe care le-am făcut și la nivel de ministru, și la nivel de ambasadori și, într-un final, am reușit să securizăm organizarea acestei reuniuni în România, în timpul anului 2022. După care a izbucnit războiul din Ucraina, atacul Federației Ruse împotriva statului vecin, care a determinat luarea unei decizii, în primăvara acestui an, cu privire la desfășurarea ministerialei în România. A existat, la un moment dat, și o alternativă – organizarea Ministerialei în România înainte de Summitul de la Madrid, ceea ce, iarăși, ar fi fost destul de relevant în pregătirea Summitului de la Madrid. Însă, după o reflecție mai serioasă, am considerat că este la fel de relevant, ba poate chiar mai important, să organizăm această reuniune ministerială în implementarea deciziilor Summitului de la Madrid.
A existat și o serie de argumente care au fost relevante pentru alegerea Bucureștiului ca locație pentru această ministerială. În primul rând, în noiembrie 2019, România, prin ministrul de externe, și anume eu însumi la momentul respectiv, a fost primul stat care a cerut regândirea Conceptului Strategic al Alianței. În noiembrie 2019, am ridicat această problemă la ministeriala NATO care s-a desfășurat la Bruxelles și am propus să înceapă procesul de elaborare a unui Nou Concept Strategic. În al doilea rând, a contat reputația și capacitatea de a organiza evenimente, așa cum am dovedit prin organizarea Summitului de la București, din 2008. În al treilea rând, a contat relevanța României pe Flancul Estic și profilul României în acest sens – România, după cum cunoașteți, deja decisese să treacă de la 2% din PIB pentru apărare la 2,5% din PIB, începând cu anul viitor și este un stat puternic susținător al relației transatlantice. A contat foarte mult și rolul nostru în contracararea efectelor războiului din Ucraina, așa cum am menționat deja, și, bineînțeles, a contat în mod deosebit importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, pe care noi am pus-o în evidență cât am putut mai bine, până la și în documentele Summitului de la Madrid și, ulterior, prin chiar organizarea acestui eveniment în România.
Pe lângă șefii diplomațiilor din cele 30 de state membre, la această reuniune a participat, evident, Secretarul General NATO, înalți oficiali politici și militari ai Alianței, dar și miniștrii de externe ai Suediei și Finlandei, după cum am menționat. Este necesar să accelerăm aderarea acestor state la Alianța Nord-Atlantică, pentru că, astfel, securitatea Alianței Nord-Atlantice, în general, va fi întărită. I-am avut, de asemenea, ca invitați, pe miniștrii de externe din Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Bosnia și Herțegovina și, de asemenea, Uniunea Europeană a fost reprezentată.
Bilanțul reuniunii este substanțial.
Am adoptat deja, ieri, o Declarație ministerială și trebuie spus că este un element important, pentru că nu toate reuniunile ministeriale ale NATO se finalizează cu adoptarea unor declarații ale reuniunii. Asta arată, încă o dată, importanța evenimentului de la București. Declarația, pe care cu siguranță ați văzut-o deja, condamnă războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, în mod special asupra populației și infrastructurii civile, încălcările repetate ale drepturilor omului, dreptului internațional umanitar, șantajul energetic practicat de Moscova și reiterează sprijinul NATO pentru suveranitatea, integritatea teritorială, independența și aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei – așa cum, de altfel, au fost consacrate în deciziile Summitului de la București, din 2008. De asemenea, se menționează angajamentul țărilor Alianței de a-și continua și intensifica asistența pentru Ucraina, în coordonare cu toți partenerii relevanți, în primul rând cu Uniunea Europeană. De asemenea, se reafirmă angajamentul NATO de consolidare a sprijinului pentru Republica Moldova, Georgia, Bosnia și Herțegovina, în scopul susținerii integrității, rezilienței, capabilităților și independenței politice a acestor state. De asemenea, se subliniază hotărârea NATO de a întări semnificativ postura de apărare și descurajare și de a continua dezvoltarea unui spectru complet de forțe și capabilități, așa cum, de altfel, a decis Summitul de la Madrid. Totodată, transmite și un mesaj clar și unanim de solidaritate, arătând că orice atac împotriva unui stat NATO va primi un răspuns ferm și unit, așa cum prevede Tratatul de la Washington.
Au fost adoptate și mai multe documente, altele decât Declarația ministerială: un raport privind China, un raport privind Balcanii de Vest și alte documente care s-au referit la teme aflate pe agenda reuniunii, documente care au caracter intern pentru Alianță.
Această reuniune a confirmat, așa cum ne-am propus de la început, valoarea strategică a Mării Negre, angajamentul deplin al NATO pentru securitatea României și a celorlalte state de pe Flancul Estic, dar și rolul crucial al relației transatlantice în asigurarea securității europene. Prin urmare, această reuniune putem spune că a fost și este o etapă decisivă pentru implementarea deciziilor substanțiale adoptate la Summitul de la Madrid și, în același timp, reprezintă un pas important, pregătitor pentru Summitul NATO de la Vilnius, de anul viitor.
În cadrul dezbaterilor, atât Președintele României, domnul Klaus Iohannis, cât și eu am subliniat importanța pe care evoluțiile din zonă o au pentru securitatea întregului spațiu euroatlantic și necesitatea continuării consolidării NATO, în contextul amenințării fără precedent pe care o reprezintă Rusia. De asemenea, am subliniat importanța măsurilor de întărire a apărării și descurajării în regiunea Mării Negre. Reuniunea a prilejuit și oportunitatea de a mulțumi Aliaților pentru prezența în structurile aliate de pe teritoriul României, precum și de a reafirma intenția de a dezvolta această cooperare, de a consolida în continuare, în mod semnificativ, postura aliată de apărare și descurajare în fața provocărilor complexe din regiunea Mării Negre.
Tot pe agenda reuniunii, cum spuneam, s-a regăsit și menținerea și consolidarea sprijinului pentru Ucraina, respectiv pentru Republica Moldova, Georgia și Bosnia și Herțegovina, în concordanță cu deciziile Summitului de la Madrid. Am discutat despre consolidarea rezilienței pe termen lung a Alianței, în fața amenințărilor la adresa sa, venite din partea actorilor care nu împărtășesc aceleași valori și, de asemenea, am discutat despre pregătirea Summitului de la Vilnius.
Discuțiile au fost împărțite, după cum știți, pe patru sesiuni de lucru care, prin tematica abordată, au facilitat evaluarea progreselor înregistrate în implementarea deciziilor Summitului de la Madrid, stabilirea priorităților pentru perioada următoare și ne-am concentrat pe contracararea efectelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei, din perspectiva consolidării securității Alianței, dar și din perspectiva consolidării sprijinului pentru Ucraina și celelalte state partenere.
Ministrul de externe ucrainean, domnul Kuleba, a participat la una dintre cele două sesiuni consacrate sprijinului pentru Ucraina și a prezentat, în mod direct, care este evaluarea din acest moment asupra situației din teatrul de război, respectiv provocările pe care Ucraina le are de înfruntat în ceea ce privește criza energetică generată de bombardamentele asupra infrastructurii civile energetice din Ucraina.
Un subiect major abordat a fost răspunsul politic al Alianței la agresiunea militară a Rusiei și consolidarea Pachetului de Asistență Cuprinzător pentru Ucraina. Aliații au subliniat, fiecare în parte, cu ce contribuie sau vor contribui la acest Pachet de Asistență Cuprinzător.
În discuții am subliniat și necesitatea ca, având în vedere impredictibilitatea comportamentului Rusiei, să fie organizată și mai bine activitatea de monitorizare a situației din regiunea Mării Negre, de asemenea, pentru facilitarea transporturilor în Marea Neagră, în condiții de siguranță și securitate. Am reamintit faptul că România face pasul de la 2% la 2,5% din PIB pentru apărare. Este relevant și faptul că, dacă discutăm despre sprijinul pentru parteneri, România devine, de la 1 ianuarie, Ambasadă – Punct de Contact NATO la Tbilisi, capitala Georgiei, împreună cu Marea Britanie – ceea ce este o premieră, iarăși, pentru noi, să avem o co-activitate de Punct de Contact NATO într-un stat partener.
De asemenea, au existat oportunități în cadrul acestei ministeriale pentru creșterea vizibilității priorităților României la nivelul NATO, a rolului și contribuției României la Alianță – încă o dată, menționez importanța strategică a Mării Negre – și, de asemenea, pentru a susține implementarea cât mai rapidă a deciziilor privind consolidarea Flancului Estic. Apartenența României la NATO oferă în continuare, așa cum a rezultat din dezbateri, cele mai cuprinzătoare și profunde garanții de securitate pe care le-am avut de a lungul întregii noastre istorii.
Cel mai important mesaj al acestei ministeriale NATO în România este că NATO rămâne o organizație foarte solidă, tot mai solidă, cea mai puternică organizație politico-militară din istorie, care este unită în jurul principiilor sale, este decisă să acționeze în continuare cu fermitate pentru asigurarea securității membrilor săi, pentru proiectarea stabilității în Vecinătate și în lume, în cooperare cu partenerii care împărtășesc aceleași valori. În ciuda războiului de lângă noi, cred că cea mai importantă concluzie a acestei ministeriale este că cetățenii români au toate motivele să se simtă în siguranță.
Și vreau să mă refer și la un alt eveniment care a avut loc în marja ministerialei, și anume reuniunea G7, prima reuniune de acest gen pe care România a găzduit-o în România, în țara noastră și, de asemenea, prima reuniune G7 la care România a participat. Reuniunea a fost în format hibrid cu participarea, prin videoconferință, a ministrului de externe japonez și a Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, respectiv a conducerii BERD, iar tema a fost susținerea infrastructurii energetice a Ucrainei. În cadrul acestei reuniuni, m-am referit la faptul că România a fost printre primele state care a început să discute aplicat cu Ucraina pe acest subiect. Am reamintit întâlnirea trilaterală de la Odessa, din 15 septembrie, unde am discutat și cu omologul ucrainean, și cu colegul din Republica Moldova, împreună cu miniștrii energiei din cele trei state, exact intensificarea cooperării noastre și a interconectărilor în materie de energie electrică. Și la reuniunea G7 am pledat pentru necesitatea de a acorda atenție și nevoilor energetice ale Republicii Moldova, care are foarte mare nevoie de acest sprijin internațional.
În marja ministerialei au avut loc și foarte multe întâlniri bilaterale. Am avut 13 astfel de întâlniri bilaterale. Una dintre întâlniri s-a desfășurat cu directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, domnul Rafael Grossi, care a venit special de la Viena la București, pentru a discuta cu ministrul de externe ucrainean despre siguranța centralelor nucleare din Ucraina, cu accent pe centrala de la Zaporojie. Și am discutat acest subiect atât cu domnia sa, cât și cu ministrul de externe ucrainean, ulterior, în reuniunea noastră bilaterală. Asta îmi arată foarte clar că, atunci când am spus că România a devenit în aceste zile capitala diplomației europene și euroatlantice – și poate chiar și dincolo de aceste regiuni – am avut dreptate. De asemenea, am avut întâlniri bilaterale cu miniștrii de externe din Ucraina, cu domnul Kuleba, cu ministrul de externe canadian, cu ministrii de externe din Cehia, din Slovacia, din Italia, din Olanda, din Suedia, Slovenia, din Regatul Unit, iar în cursul zilei de luni am avut consultări bilaterale cu Croația și cu Secretarul General NATO, urmate de consultările bilaterale de marți, cu Secretarul de Stat american Blinken, despre care am informat deja.
Reuniunea de la București – și cu asta închei – s-a bucurat și de un moment simbolic, anume acela al aniversării a 20 de ani de la primirea invitației pentru România de a deveni membru NATO la Summitul Alianței de la Praga, din 2002 – un moment de referință pentru parcursul euroatlantic și democratic al României și, împreună cu colegii care provin din statele care atunci au fost invitate să adere, am organizat un scurt moment de rememorare a acestei etape esențiale pentru pentru parcursul euroatlantic al României.
Mai vreau să spun și că aceste momente vin la sfârșitul unui an în care Ministerul de Externe sărbătorește 160 de ani de la înființarea diplomației române moderne. Această reuniune de anvergură, pe care am reușit să organizăm la București, alături de Reuniunea Liderilor de la München, ne arată cred, fără niciun dubiu, că România are o diplomație eficientă, în perfectă consonanță cu paradigma europeană și euroatlantică. România rămâne pe deplin angajată în îndeplinirea tuturor obligațiilor care îi revin. Vom continua să fim un contribuitor responsabil și activ la securitatea și stabilitatea regională, europeană și euroatlantică, precum și un furnizor de securitate și stabilitate de încredere în regiune.
Vă mulțumesc foarte mult pentru că ați fost alături de noi în aceste zile și pentru că ați contribuit la reflectarea acestor evenimente foarte importante pentru România. Mulțumim!
Dacă aveți întrebări, vă rog.
Reporter: Domnule ministru Aurescu, Larisa Bernaschi, Antena 1 – Observator. Aș vrea să vă întreb ce ați discutat cu ministrul Kuleba, care a fost mesajul pe care acesta vi l-a transmis și ce ați transmis dumneavoastră?
Bogdan Aurescu: Cu domnul ministru Kuleba am discutat în principal despre modalitățile în care putem ajuta Ucraina pentru a face față crizei energetice din prezent și am trecut în revistă, printre altele, și sprijinul pe care l-am acordat și continuăm să îl acordăm în ceea ce privește asistența pentru refugiații ucraineni, respectiv pentru tranzitul de grâne, aspecte care sunt extrem de apreciate de partea ucraineană. Am discutat despre organizarea unei noi reuniuni trilaterale, în continuarea celei pe care am avut-o, pe 15 septembrie, la Odessa. Deci, vom face încă o reuniune, de data aceasta în România, la jumătatea lunii ianuarie, cu Ucraina, România și Republica Moldova. Ne vom concentra, de asemenea, pe interconectările de electricitate, pentru că aceasta este prioritatea momentului, și, de asemenea, vom adăuga la această dimensiune și dimensiunea legată de modernizarea infrastructurii dintre cele trei țări, pentru că, iarăși, este extrem de relevant pentru transportul mărfurilor, atât într-o parte, cât și în cealaltă, mai ales atunci când vom începe reconstrucția Ucrainei.
Nu în ultimul rând, am discutat despre situația centralelor nucleare din Ucraina, despre discuția pe care și domnia sa, și eu, am avut-o cu directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică și, de asemenea, în discuțiile noastre, am reamintit solicitarea pe care noi o avem, de ceva vreme, cu privire la recunoașterea inexistenței limbii așa-zise „moldovenești” – o solicitare care va permite tuturor românilor din Ucraina să studieze în limba română, după curricula în limba română, care, conform Legii educației din Ucraina, fiind o limbă a Uniunii Europene, permite mai multe ore în limba română în școlile din Ucraina care sunt frecventate de elevi de origine română. Deci, a fost o discuție foarte substanțială, destul de lungă pentru timpul pe care l-am avut – s-a derulat după ce am terminat, la ora nouă și ceva, aseară, reuniunea NATO -, dar a fost foarte important să ne vedem, pentru că avem foarte multe lucruri de discutat și de rezolvat.
Reporter: Bună ziua! Iulia Serban, Jurnal TV – Republica Moldova. Întrebarea mea este: cum credeți, după ce Ucraina câștigă acest război, învinge, are Republica Moldova mai multe șanse să se rezolve pașnic conflictul transnistrean? Credeți că acela va fi momentul oportun pentru noi?
Bogdan Aurescu: După cum vedeți în acest moment, reuniunile formatului “5 + 2”, care gestionează soluționarea conflictului transnistrean, au fost, n-aș spune “suspendate”, dar amânate, pentru că este firesc ca în timpul acestui conflict să existe o anumită dificultate în a așeza la aceeași masă Ucraina și Rusia, care sunt implicate în acest format. Din punct de vedere al României, acest format rămâne în continuare cea mai bună formulă de discutare a elementelor care țin de soluționarea conflictului transnistrean. Prin urmare, cred că prima consecință a situației de după războiul din Ucraina, atunci când războiul din Ucraina se va finaliza, va fi posibilitatea reluării formatului “5+2” sau, în orice caz, a reluării discuțiilor despre Transnistria, pentru că sigur că foarte multe depind de modul în care conflictul din Ucraina se va fi rezolvat. Acum nu are sens să facem speculații cu privire la diversele elemente de poziționare ale părților legate de conflictul din Transnistria. Dar, ca să dau până la urmă un răspuns final întrebării dumneavoastră, eu cred că, cu siguranță, rezolvarea conflictului din Ucraina va putea să fie o premisă favorabilă și pentru soluționarea conflictului transnistrean.
Reporter: Domnule ministru, Alin Borcea, Digi 24. Cu ce credeți că rămâne România, după organizarea acestui Summit? Care este cel mai mare câștig al României după această reuniune a miniștrilor de externe de la București? Mulțumesc.
Bogdan Aurescu: Eu cred că după această reuniune, după cum am spus – și mi-e greu acum să reiau tot ceea ce am spus, pentru că tot ceea ce am spus este un răspuns la întrebarea dumneavoastră – România rămâne cu foarte mult.
Pentru că, în felul acesta, România își vede recunoscut, la nivel internațional, profilul pe care îl are în Alianța Nord-Atlantică și care este un profil foarte bine conturat. România este un aliat foarte apreciat în interiorul NATO. În al doilea rând, este recunoscut angajamentul nostru puternic pentru valorile Alianței Nord-Atlantice și pentru obiectivele Alianței Nord-Atlantice. Așa cum spunea și domnul Președinte în intervenția sa, România a fost un participant extrem de activ, extrem de substanțial la foarte multe operații ale Alianței, la foarte multe misiuni. România este un aliat pe care se poate conta.
Asta este percepția pe care, în acest moment, Aliații o au față de România. Este percepția reală. Și cred că, aici, un câștig este și faptul că românii, în România, pot în felul acesta să constate care este percepția reală a profilului României în Alianța Nord-Atlantică și în relațiile internaționale, pentru că această expunere pe care dumneavoastră ne-ați ajutat să o facem către publicul din România are și acest rol. Este important să conștientizăm, până la urmă, care este rolul nostru: este un rol important în Alianța Nord-Atlantică. În al treilea rând, această reuniune a reușit să sublinieze încă o dată importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică.
Asta ne va permite să lucrăm în continuare mult mai ușor, mult mai eficient, pentru a construi postura de apărare și descurajare a Alianței în sudul Flancului Estic, adică în România. Noi am încercat permanent, de-a lungul perioadei care a început din 2014, de la Summitul de la Wales, din Marea Britanie, să echilibrăm Flancul Estic în ceea ce privește prezența aliată, pentru că, după acel Summit din 2014, a început să se construiască prezența aliată pe Flanc. Un rol extrem de important l-a avut Summitul de la Varșovia, din 2016, acolo unde s-a creat prezența înaintată – Forward Presence, care a fost creată în două formule: pentru nordul Flancului Estic, în regiunea Mării Baltice – o prezență înaintată întărită, în timp ce, în sud, o prezență înaintată adaptată – Tailored Forward Presence. Ei bine, noi permanent am încercat să creăm – și am reușit, într-un final – să creăm o prezență unificată înaintată pe Flancul Estic.
În acest sens, una dintre reușitele majore pe care le-am avut în acest an a fost la Summitul aliat din martie, de la Bruxelles, unde s-a reușit obținerea deciziei de creare a Grupurilor de Luptă și în sudul Flancului Estic, pentru că erau deja Grupuri de Luptă create pentru nordul Flancului Estic. Și am reușit în felul ăsta se echilibrăm această prezență aliată pe Flancul Estic. Rusia, de partea cealaltă a Flancului, nu se uită la acest Flanc ca la, să spunem, o entitate cu două componente, ci se uită la un întreg. Și noi, la rândul nostru în Alianță, trebuie să avem aceeași percepție despre Flancul Estic, în termeni reali, concreți, de prezență în teren, cu echipamente și cu militari.
După intrarea Rusiei în Ucraina, după invadarea de către Rusia a Ucrainei, prezența aliată s-a consolidat atât în nordul, cât și în sudul Flancului Estic. Grupurile de Luptă au fost create. Suntem în curs de operaționalizare finală a Grupului de Luptă din România: avem deja pe teritoriul României în jur de 5.000 de militari aliați, atât în cadrul Grupului de Luptă, cât și prezența americană foarte consistentă. Iar Summitul de la Madrid a adus, în plus față de asta, posibilitatea creșterii la nivel de brigadă, de la nivel de batalion, a Grupului de Luptă din România, în general a Grupurilor de Luptă de pe Flancul Estic, precum și necesitatea de a avea trupe de reîntărire precis alocate fiecărui grup de luptă, deci fiecărui stat de pe Flancul Estic, la care se adaugă pre-poziționarea de echipamente în statele din Flancul Estic.
Noi trebuie, în continuare, să lucrăm – și asta am atras atenția, în aceste zile, colegilor din Alianță – pentru implementarea acestor decizii, iar această implementare trebuie să aibă loc într-un ritm accelerat, având în vedere evoluția de securitate din zonă, în așa fel încât, la Summitul de la Vilnius, să putem înregistra cât mai multe progrese, dacă nu toate aceste aspecte să fie realizate.
Deci, eu cred că această reuniune înseamnă foarte mult pentru prestigiul României, dar înseamnă foarte mult în termeni concreți pentru securitatea României. Eu cred că această reuniune aduce – și a adus deja – mai multă securitate pentru România și pentru cetățenii români.
În al patrulea rând, această reuniune de la București arată foarte clar că România este sigură, este sub umbrela de securitate a Alianței Nord-Atlantice care, repet, este cea mai puternică alianță politico-militară din istorie.
Reporter: Domnule ministru, ați avut astăzi, în marja acestei ministeriale, o întâlnire bilaterală cu omologul olandez. Ați atins subiectul aderării României la spațiul Schengen? Chiar dacă nu au fost subiectul acestei reuniuni la nivelul NATO, aderarea României la spațiul Schengen, ce ați discutat acest subiect cu omologul olandez?
Bogdan Aurescu: Evident că aderarea la spațiul Schengen nu are nicio legătură cu reuniunea ministerială a NATO în sine, pentru că n-are cum să fie un subiect pe agenda NATO.
Acum, pe de altă parte, trebuie spus foarte clar că profilul României în Alianța Nord-Atlantică și contribuțiile pe care noi le-am adus în contracararea efectelor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei au avut un rol important în progresul discuțiilor legate și de spațiul Schengen, pentru că, până la urmă, și spațiul Schengen reprezintă, de fapt, un spațiu de liberă circulație în care, dacă intră România, există mai multă securitate internă în Uniunea Europeană. Există undeva o legătură, dar subiectul, evident, n-are cum să fie pe agenda unei reuniuni ministeriale NATO. Dar da, cu colegul meu din Olanda, așa cum am discutat și cu colegul meu din Suedia, așa cum am discutat și cu ceilalți colegi europeni – și cel din Cehia, care are Președinția Consiliului Uniunii Europene, și cu cel din Slovacia, și cu cel din Slovenia, și cu cel din Italia – cu toți am discutat despre obiectivul României de aderare la spațiul Schengen.
Toți acești colegi au reținut foarte clar argumentația României în favoarea aderării la spațiul Schengen. Și colegul din Cehia, și colegul din Slovacia, și colega din Slovenia, și colegul din Italia, toți au susținut în mod clar și ferm aderarea României la spațiul Schengen. Și colegul suedez a exprimat aceeași susținere – pentru că guvernul suedez susține aderarea la spațiul Schengen. Cu acea ocazie am salutat și faptul că, în urma demersurilor pe care le-am făcut, inclusiv prin discuții ale mele directe cu lideri ai Partidului Social-Democrat din Suedia, opoziția din Suedia nu se mai opune aderării României la spațiul Schengen. Deci, există premisele pentru o decizie pozitivă în Parlamentul suedez.
Iar discuția cu domnul ministru din Olanda a fost o discuție extrem de pozitivă, o discuție foarte constructivă. Am rămas în legătură pe perioada următoare. Am comparat, dacă vreți, evaluările noastre cu privire la locul unde ne aflăm și am arătat, de asemenea, așa cum am spus deja zilele trecute, că România îndeplinește condițiile pe care Olanda le-a pus la vizita pe care Prim-ministrul olandez a făcut-o în 12 octombrie, la Cincu, lângă Sibiu, respectiv pe care le-a menționat în Parlamentul olandez, atunci când a fost adoptată, pe 19-20 octombrie, acea moțiune. Deci, i-am arătat colegului meu olandez că România îndeplinește condițiile. De altfel, domnul Hoekstra, care este șeful Partidului Apelul Creștin-Democrat din Olanda – deci, unul dintre partidele principale ale coaliției – a susținut de-a lungul timpului acest obiectiv al României, ceea ce s-a văzut inclusiv prin votul pe care toți europarlamentarii acestui partid l-au dat pentru rezoluția din Parlamentul European privind aderarea României la spațiul Schengen. De asemenea, Apelul Creștin-Democrat, toți parlamentarii acestui partid au votat împotriva moțiunii care a fost introdusă în Parlamentul olandez în octombrie. Prin urmare, i-am mulțumit domnului ministru pentru susținerea pe care partidul domniei sale a avut-o în toată această perioadă.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru, Corina Matlinschi, Antena 3 – CNN. Două scurte întrebări. Au trecut cinci luni de la Summitul de la Madrid, de când s-a vorbit pentru prima dată de această pre-poziționare de echipamente în România. Cinci luni de zile. Ce înseamnă concret? Ați discutat ce ați cerut, ce echipamente, când vom vedea această pre-poziționare? Și, de asemenea, ați avut o întâlnire cu secretarul american de stat Antony Blinken – ați vorbit despre vizele românilor pentru America?
Bogdan Aurescu: Deci, am spus deja adineauri că am discutat despre implementarea deciziilor Summitului de la Madrid. Tocmai am spus că am cerut implementarea acestor măsuri, inclusiv cele legate de pre-poziționare și de alocare exactă de trupe “de reîntărire”, așa cum sunt numite ele în limbajul de specialitate. Aceste chestiuni sunt abordate la ministerialele miniștrilor de externe din Alianța Nord-Atlantică la nivel politic. Ele se discută în mod concret la reuniunile miniștrilor apărării, căci ele țin de resortul miniștrilor apărării.
În ce privește vizele și discuțiile cu domnul Secretar de Stat Blinken, este evident că am abordat acest subiect, pentru că este un obiectiv fundamental pentru cetățenii români și, în același timp, este un obiectiv comun pentru România și pentru Statele Unite. Am avut o deschidere foarte mare din partea domnului Secretar de Stat Blinken. Am convenit ca pentru acest ultim criteriu care mai rămâne de îndeplinit – și anume rata de refuz, care nu ține însă de eforturile instituționale, ci ține de cei care aplică pentru aceste vize – să demarăm cât mai rapid, așa cum deja am discutat la începutul anului, o campanie de informare cu privire la condițiile care trebuie îndeplinite de cei care aplică pentru vize. În așa fel încât să existe mai multă predictibilitate – atunci când plătești acea taxă de 160 de dolari pentru depunerea cererii de viză, să știi că nu o pierzi, ci că o să obții viza, pentru că îndeplinești criteriile pe care le solicită autoritățile americane. Deci da, am discutat în destul de mare detaliu această chestiune și sper să avem progrese în perioada următoare.
Reporter: Bună ziua! Ilinca Nazarie, Televiziunea Română. Spuneați puțin mai devreme de necesitatea ca Marea Neagră să fie monitorizată mai bine. Dacă e să ne amintim și de Noul Concept Strategic de la Summitul de la Madrid, când Marea Neagră a fost menționată în acel document, ce înseamnă, pentru dumneavoastră, ca Marea Neagră să fie mai bine monitorizată? Mulțumesc.
Bogdan Aurescu: Ați văzut incidentele care au avut loc în ultima perioadă, legate de bombardamentele asupra infrastructurii critice din Ucraina: rachete care survolează spațiul aerian al Republicii Moldova, violând astfel neutralitatea și integritatea teritorială a statului respectiv; rachete care cad accidental, fie în Republica Moldova, fie, iată, în Polonia. Toate aceste chestiuni arată că trebuie să fim extrem de vigilenți cu privire la orice fel de aspecte care au legătură cu spațiul aerian, maritim din proximitatea frontierelor Alianței.
Și, în acest sens, am subliniat faptul că este nevoie de o monitorizare mult mai atentă – deși există deja, după cum este știut, o monitorizare foarte substanțială a ceea ce se întâmplă în acest spațiu -, dar este nevoie de o monitorizare și mai atentă, inclusiv pe acest nivel de tip de incident, ca să mă refer specific la acest tip de incident. Și există, evident, deschidere din partea Aliaților de a pune în comun capabilitățile lor, în așa fel încât toate informațiile să fie integrate și să poată să fie utilizate într-un mod mai eficient decât până în prezent. Dar este o este o temă pe care o vom urmări în continuare în cadrul Alianței, în perioada următoare. Vă mulțumesc foarte mult și vă urez o seară plăcută și la mulți ani de Ziua Națională pentru mâine. Sursa: mae.ro
