NATO a făscut un pas important pentru sprijinirea Republicii Moldova – ”Începând de astăzi, zona Mării Negre devine regiune de interes strategic pentru Alianţa Nord-Atlantică”, a declarat pentru Europa Liberă ministrul român al Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, la sfârşitul reuniunii NATO de la Varşovia.
”Prin deciziile care s-au luat la summit, se creează condiţiile pentru o consolidare sensibilă a capacităţii Alianţei Nord-Atlantice de a face faţă provocărilor de securitate din vecinătatea noastră estică şi nu numai estică. Pentru că, aşa cum aţi văzut şi dumneavoastră şi cum ştiţi, s-a discutat intens la summit despre provocările de securitate cărora Alianţa Nord-Atlantică trebuie să le facă faţă în vecinătatea sa estică, dar şi sudică şi dincolo de aceste vecinătăţi. Pentru că într-o lume globalizată riscurile de securitate se manifestă pe areale mult mai extinse. Şi, încă o dată, din această perspectivă vorbind, clar că deciziile care s-au luat sunt decizii care se vor repercuta în termeni pozitivi pentru ţările aliate din această parte şi pentru ansamblul Alianţei Nord-Atlantice. Pentru că securitatea în spaţiul nostru euroatlantic este una indivizibilă şi consolidarea, mai ales dacă ne gândim de unde vin, de unde originează principalele riscuri şi provocări la adresa securităţii în acest spaţiu. Deciziile de astăzi sunt nu doar binevenite, ci, cu siguranţă, marchează un moment cu adevărat de mare semnificaţie în capacitatea Alianţei de a face faţă la aceste provocări”, a spus Comănescu.
Europa Liberă: Domnul Poroşenko la un briefing cu ceva vreme în urmă a fost întrebat ce mesaj crede dumnealui că transmit declaraţii precum cea făcut de domnul Steinmeier recent, precum cea făcută de François Hollande. Şi întrebarea mea ar fi dacă dumneavoastră, din interior, din discuţii, consideraţi că sunt totuşi disonante vocile Germaniei şi Franţei în acest moment, voci care la un moment dat, în 2008, de exemplu, au jucat un rol în faptul că nu s-a dat ”MAP”-ul (foaia de parcurs) pentru Georgia, pentru Ucraina?
Lazăr Comănescu: Sigur, ceea ce s-a întâmplat în reuniuni anterioare, la summituri anterioare sau între ele trebuie luat în considerare. Dar ceea ce mie mi se pare foarte important, şi acest lucru vreau să-l subliniez, seria de reuniuni, în cadrul summitului, ale şefilor de stat şi de guvern din statele aliate s-a încheiat cu o reuniune a Comisiei NATO-Ucraina, unde a fost prezent preşedintele Poroşenko. Şi acest lucru mi se pare foarte important, toţi cei 28 de lideri şefi de stat, guvern ai Alianţei au fost în unanimitate în privinţa nevoii şi determinării de a se susţine în continuare cu putere Ucraina, de a se susţine suveranitatea, integritatea teritorială a Ucrainei.
Reuniunea s-a soldat cu un mesaj foarte clar transmis asupra necesităţii ca Federaţia Rusă să pună în aplicare Acordul de la Minsk. Prin urmare, indiferent de părerile exprimate la un moment dat sau altul, faptul că toţi, repet, toţi aliaţii, inclusiv şefii de stat, de guvern din ţările la care v-aţi referit au fost în această reuniune şi au intervenit în dezbateri, subliniind această importanţă de continuare şi de consolidare a sprijinului acordat Ucrainei, pe de o parte, pentru realizarea obiectivelor de care v-am spus, pentru apărarea integrităţii teritoriale, dar, în acelaşi timp, şi pentru realizarea în Ucraina a reformelor necesare, astfel încât Ucraina să se poată, inclusiv în planul societăţii, apropia cât mai mult de comunitatea euroatlantică.
Europa Liberă: Una din propunerile României, înainte de acest summit, era legată de reasigurarea la Marea Neagră şi chestiunea nu a fost tranşată la acest summit, dar va fi, probabil, la o ministerială ulterioară. Întrebarea mea ar fi dacă, în situaţia în care Bulgaria parcă se opune acestei idei, credeţi că ar putea exista dificultăţi şi ar putea să se ajungă în toamnă fără un rezultat?
Lazăr Comănescu: Aşa cum spuneam, de-a lungul timpului în procesele acestea de pregătire a unor reuniuni, de discuţii fie în plan bilateral, fie în cadrul multilateral la diverse nivele, se exprimă opinii, se avansează idei, iniţiative. La urma urmei, contează ce decizii se iau. Or, privind la deciziile care s-au luat astăzi, inclusiv cu privire la zona Mării Negre, vom constata că la nivelul întregii Alianţe nu doar că s-a reiterat importanţa pentru Alianţă a zonei Mării Negre, dar dacă până acum în documentele NATO zona Mării Negre era calificată ca o zonă care prezintă importanţă din punctul de vedere al securităţii pentru Alianţă, începând de astăzi, se vorbeşte despre zona Mării Negre ca şi despre zona Mării Baltice sau Atlanticul de Nord, ca regiuni de importanţă, de interes strategic pentru Alianţă. Şi aceasta spune foarte mult.
Mai mult decât atât, şefii de stat şi de guvern aliaţi au decis ca instituţiile NATO de la Bruxelles, şi pe bază de propuneri avansate de ţările membre NATO riverane Mării Negre, dar şi a altor propuneri care se vor contura la Bruxelles, în toamnă, miniştrii Apărării din statele aliate să poată să andoseze decizii cu privire la modul în care trebuie consolidată prezenţa aliată în zona Mării Negre. Și din acest punct de vedere, cred că putem să vorbim despre un nou pas important în privinţa atenţiei, şi nu numai atenţiei, ci acţiunii pe care Alianţa Nord-Atlantică o are în vedere în privinţa asigurării unui spaţiu de securitate şi stabilitate în zona Mării Negre care, repet, este definită ca zonă de interes strategic pentru Alianţă. Şi aceasta spune foarte mult.
Europa Liberă: Ministrul Apărării al Republicii Moldova, domnul Şalaru, care a asistat la acest summit, ne spunea nu demult că ar trebui NATO să oprească acţiunile agresive ale Rusiei, să oprească acţiunile de destabilizare în Republica Moldova, în alte state din regiune. Dumneavoastră cum credeţi, face suficient NATO? Vorbea dumnealui de ameninţările hibrid. Se poate face mai mult?
Lazăr Comănescu: Cred că tot la acest summit este important de subliniat că şi în privinţa relaţiilor cu partenerii şi în mod expres în privinţa relaţiilor cu Republica Moldova, Alianţa a făcut un pas important în sensul, pe de o parte, de a sprijini Republica Moldova în consolidarea propriilor capacităţi de apărare, în al doilea rând, de a sprijini Moldova în consolidarea reformelor pe plan intern, astfel încât parcursul democratic prin care se apropie tot mai mult Republica Moldova de comunitatea europeană, euroatlantică să poate să fie realizat într-un ritm mai susţinut. Şi foarte important, de asemenea, semnificativ este că, până acum, în comunicatele Alianţei, relaţia cu partenerii şi în mod deosebit cu partenerii din Est, din vecinătatea estică, era abordată, practic, într-un singur paragraf, de data aceasta Republicii Moldova îi este alocat, prin deschiderea direcţiilor de acţiune despre care am vorbit, un paragraf special, individual Republicii Moldova. Şi cred că şi acest lucru spune foarte-foarte mult.
