Pentru sporirea eficienţei unei PEV revizuite, este necesară buna înţelegere a specificităților statelor partenere şi instrumente de acțiune adaptate la aceste realităţi
La reuniune au participat și şefii misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei
Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor a organizat dezbaterea publică intitulată “Rolul Politicii europene de vecinătate în limitarea efectului crizelor regionale”, un prilej pentru a readuce în atenție aspecte ale noii formule a Politicii europene de vecinătate (PEV), precum şi motivele pentru care PEV pare a fi devenit un instrument ce nu mai reuşeşte să îşi atingă scopurile în virtutea cărora fost creat. Au răspuns invitației lansate de Comisie diplomaţi, reprezentanţi din sfera instituţiilor guvernamentale, parlamentari, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mediului academic – ministrul Afacerilor Externe, domnul Lazăr Comănescu, ambasadorul Republicii Moldova în România, E.S. domnul Mihai Gribincea, ambasadorul Georgiei în România, E.S. domnul Ilia Giorgadze, însărcinatul cu afaceri ad interim al Ambasadei Ucrainei în România,domnul Teofil Rendiuk, consilierul de Stat în MAE, domnul Cristian Bădescu, consilierul prezidențial,domnul Teodor Frunzeti, directorul general al Institului European din România, doamna Gabriela Drăgan, președintele Centrului de prevenire a conflictelor,domnul Iulian Chifu, președintele Societății Academice Europa de mâine, domnul Iulian Fota.
Dezbaterea a fost moderată de deputatul Ana Birchall, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene, care a subliniat nevoia adecvării politicilor şi strategiilor europene la realităţile actuale şi amenințările la securitate resimțite în acest moment în Europa.
„În actualul context de securitate, dominat de ameninţarea fenomenului terorist, de prelungirea instabilităţii din cauza crizei migraţioniste şi de contextul dificil din Estul Europei, marcat de situaţia din estul Ucrainei, Uniunea Europeană are nevoie, mai mult ca oricând, nu doar de stabilitate şi coeziune în arhitectura internă de securitate, ci în mod special de un spaţiu de vecinătate întărit, democratic şi stabil. Din acest punct de vedere, situaţia curentă reclamă identificarea unor noi mijloace pentru întărirea cooperării cu statele din vecinătatea UE, precum şi de întărirea şi diversificarea cadrului formal ce defineşte relaţia cu aceste state”, a arătat Ana Birchall.
Din punctul său de vedere, noile provocări care au apărut în Europa trebuie să devină un catalizator al PEV, iar în acest conext România trebuie să rămână un suporter al extinderii.
„Deşi actuala revizuire a Politicii de Vecinătate reprezintă reforma cea mai cuprinzătoare a sa printr-o reducere relativă a ambiţiei transformatoare a UE, subliniez faptul că noua formulă nu reprezintă însă nici o revizuire completă a vechiului PEV și nici o viziune strategică a relațiilor UE cu vecinii săi. Deşi noua PEV pare că se deplasează mai mult către politica externă tradițională, care presupune cooperarea politică și economică la nivel bilateral cu țările terțe, considerăm, în detrimentul altor state membre, că accentul pe politica de vecinătate nu trebuie pus în contrapondere cu lipsa de susținere a perspectivei de aderare a statelor partenere din est care înregistrează progrese în apropierea de Uniune”, a mai spus preşedintele Comisiei pentru afaceri europene.
În ceea ce priveşte Parteneriatul Estic, deputata a susţinut că este necesară o orientare mai clară, care să arate angajamentul Uniunii faţă de vecinătate:
“România trebuie să se implice activ, în continuare, alături de alte state membre ale UE, în susţinerea unui accent sporit pe agenda europeană pentru dezvoltarea relaţiei cu partenerii estici şi cu precădere pe implementarea Acordurilor de Asociere în ţările partenere semnatare ale acestor acorduri. Ultimele realizări în domeniul cooperării cu Republica Moldova, Georgia şi Ucraina aduc încurajări cu privire la viitorul apropiat, în măsura în care Georgia şi Ucraina au primit, recent, rapoarte pozitive cu privire la Procesul de Liberalizare a Vizelor, alăturând cele două state Republicii Moldova pe calea către o liberalizare a vizelor pentru cetăţenii care circulă în Uniunea Europeană, fapt ce ar putea deveni realitate odată cu parcursul anilor următori”, a punctat Ana Birchall.
La rândul său, ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, a salutat iniţiativa parlamentară de a menține în actualitate teme de maximă importanţă ale actualităţii europene.
În contextul actualelor provocări și impactului major al evoluţiilor din vecinătatea Uniunii asupra stabilităţii şi securităţii UE, șeful diplomației române a pledat pentru sporirea coerenţei şi eficienţei unei PEV revizuite, fundamentată pe o mai bună înţelegere a realităților specifice ale statelor partenere şi capabilă să îşi calibreze instrumentarul de acțiune la aceste realităţi.
Referindu-se la Vecinătatea Estică a UE, a evidenţiat rolul Parteneriatului Estic şi importanţa implementării Acordurilor de Asociere/DCFTA pentru aprofundarea cooperării UE cu ţările regiunii, precum şi în avansarea pe calea reformelor a partenerilor estici. A reliefat sprijinul constant al României pentru parcursul european al statelor partenere angajate în acest sens. A prezentat sprijinul concret şi consecvent al ţării noastre pentru avansarea agendei europene a Republica Moldova.
În context, a reliefat corelaţia necesară între reforma Politicii Europene de Vecinătate şi elaborarea Strategiei Globale a UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, insistând asupra rolului deosebit de activ şi a demersurilor susţinute ale ţării noastre, împreună cu alte state membre ale UE, în vederea reflectării corespunzătoare a dimensiunii estice a Politicii Europene de Vecinătate şi a Sinergiei Mării Negre în viitoarea Strategie europeană.
