interviu cu Cristian David, ministrul pentru problemele românilor din afara granițelor
Aflat la cea de-a IV-a ediţie a Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români, de la Donji Milanovac – Serbia, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David, se arată optimist cu privire la respectarea drepturilor minorităţii româneşti din Serbia şi şansele unui parcurs european comun al României şi Serbiei.
Reporter: Consideraţi că înfiinţarea funcției de ministru delegat pentru românii de pretutindeni este un pas înainte spre înfiinţarea unui minister plin pentru problemele românilor de pretutindeni?
Cristian David: Acest post de ministru delegat pentru românii de pretutindeni reprezintă un răspuns al Guvernului României faţă de noile realităţi, care ne obligă la o abordare unitară şi integrată a autorităţilor faţă de relaţia cu românii de pretutindeni. Este o realitate pe care trebuie să o conştientizăm, la care trebuie să ne adaptăm şi în consecinţă trebuie să elaborăm o strategie coerentă privind românii de pretutindeni. Această strategie va avea o abordare interministerială şi va cuprinde în planul de acţiuni activitatea ministerelor Culturii, Educaţiei, Muncii, Sănătăţii, Internelor şi, evident, a Ministerului de Externe, unde avem Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni şi ICR, care completează această arhitectură instituţională care se va ocupa de românii de pretutindeni. După această primă etapă de asigurare a coordonării şi intervenţiei integrate, putem lua în considerare o transformare a acestui post într-un minister de sine stătător.
Rep.: Un popor – trei minorităţi. Asta ştim că se întâmplă aici, în Serbia. Pledaţi şi veţi lupta pentru unificarea românilor, adică a celor trei minorităţi?
C.D.: Noi vedem un singur popor şi lăsând la o parte chestiunea sinonimiei de grai, cred că aici suntem în situaţia în care întreaga populaţie românească care îşi asumă identitatea românească trebuie să aibă un izvor unic, un izvor de identitate naţională pe care noi trebuie să îl promovăm.
Rep.: Ați anunțat că în 5 aprilie, în 12 şcoli din Bor, Zajecear şi Negotin, a început, oficial, o serie de cursuri pilot de învăţare a limbii române. Veţi încerca să monitorizați cumva, prin instrumentele pe care le aveţi, dacă statul sârb încearcă să înşele vigilenţa UE prin implementarea acestor cursuri pilot de învăţare a limbii române?
C.D.: Deocamdată suntem la debutul acestei campanii şi întâmplarea fericită a făcut ca eu să mă pot afla pe 5 aprilie într-o astfel de şcoală, într-un liceu din Zajecear, în care cursurile de limba română erau în plină desfăşurare. Am discutat atât cu inspectorul şcolar al regiunii Zajecear şi cu directorul şcolii și am avut ocazia să înţelegem care este modul de derulare a acestui proiect pilot. Am convenit ca după această perioadă de două luni şi jumătate cât va ţine proiectul pilot vom face o trecere în revistă, o evaluare, a modului în care s-a desfăşurat acest proiect pilot, tocmai pentru a ne pregăti pentru faza a doua, care va începe în septembrie, la debutul anului şcolar 2013 – 2014.
Rep.: Care va fi poziția României faţă de aderarea Serbiei la UE dacă lucrurile nu vor evolua așa cum vă așteptați şi dacă statul sârb nu va înţelege eforturile Dvs. pentru dialog?
C.D.: Politico-diplomatic eu cred că eforturile noastre de dialog bilateral au înregistrat progrese şi tocmai de aceea ce se întâmplă acum eu socotesc a fi un pas înainte, un element de progress. Daţi-mi voie să rămân optimist față de parcursul nostru European. Faptul că ne vom regăsi în Uniunea Europeană, şi România, şi Serbia, într-un timp scurt, ne va face să avem un scop comun. Avem aceleaşi valori europene în privinţa minorităţilor şi trebuie să înţelegem că, de fapt, intrăm într-o Europă multiculturală, a multilingvismului în care contribuţia fiecăruia contează şi cred că nu avem astăzi niciun motiv să credem că separaţia artificială îşi mai are loc într-o Europă modernă. – www.promptmedia.ro – interviu realizat de Romeo Crîşmaru
