Comisia pentru Românii din afara Graniţelor Ţării a dat, săptămâna trecută, aviz pozitiv pentru modificarea legii cetăţeniei în sensul facilitării obţinerii ei prin probarea „etniei române a solicitantului prin înscrisuri de la şcoli, biserici sau asociaţii culturale din statul de reşedinţă recunoscute de Ministerul Afacerilor Externe al României“: “Avem la această oră cea mai restrictivă lege a cetăţeniei pentru fraţii noştri din comunităţile istorice iar acest lucru trebuie îndreptat de urgenţă”, precizează într-un comunicat, Bogdan Diaconu.
Propunerea legislativă privind completarea art.8 din Legea cetăţeniei române nr.21/1991, republicată, aflată în dezbaterea Camerei Deputaţilor, are şansa de a îndrepta dificultatea pe care o au etnicii români din comunităţile istorice în dobândirea cetăţeniei române, aceştia fiind trataţi de actuala lege ca şi cum România nu şi-ar dori să li se recunoscă apartenenţa la neamul românesc, subliniază Diaconu: ”Nicio altă ţară europeană nu-şi tratează conaţionalii de pe teritoriul altor state, indiferent unde s-ar afla, cu atâta indiferenţă şi nu le pune oprelişti în dobândirea cetăţeniei. S-a ajuns în situaţia dramatică în care etnicii români din Serbia, de exemplu, solicită şi dobândesc cetăţenia bulgară, pentru că o primesc mai uşor decât pe cea românească, ceea ce este o ruşine.”
Acesta susţine că modificarea legii cetăţeniei ar simplifica probarea apartenenţei la neamul românesc şi nu ar aduce niciun prejudiciu statului român, ba dimpotrivă: “Iar fraţilor noştri din preajma graniţelor României, din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria şi Bulgaria le-ar da şansa să nu îşi piardă identitatea românească, ci să dobândească dovada ei supremă, permanentizând astfel continuitatea românească pe acele meleaguri. Ştim cu toţii că etnicii români sunt supuşi asimilării, că nu li se recunosc drepturile şi uneori nici existenţa ca atare. Acordarea cetăţeniei române le-ar acorda un statut
recunoscut de aparţinători la acest neam, iar identitatea lor nu ar mai putea fi măsluită de autorităţile din statele unde îşi au domiciliul”.
În acest context, dacă România nu oferă o modalitate mai uşoară de dobândire a cetăţeniei, lăsă aceste comunităţi întregi de români în voia sorţii şi sub presiunea constantă a autorităţilor străine care doresc să anihileze conştiinţa românească şi să şteargă urmele apartenenţei lor la neamul românesc, evidenţiază deputatul.
Paşaportul românesc a devenit, din cauza presiunilor de asimilare, singura şansă a românilor din diaspora de a-şi păstra identitatea şi de a continua legăturile cu ţara mama, Diaconu precizînd că “le refuzăm acest drept – este un drept, nu un dar – le refuzăm identitatea şi anulăm şansa ca şi peste o generaţie să mai vorbim de românii din comunităţile istorice. Îi abandonăm în voia sorţii şi a autorităţilor străine care nu mai ştiu cum să-i descurajeze să se declare români, care nu mai ştiu cum să facă tinerele generaţii să uite limba română şi să se asimileze total în ţara unde trăiesc.”
Din aceste motive, Comisia pentru Românii din afara Graniţelor Ţării a susţinut acordarea unui aviz pozitiv pentru modificarea legii cetăţeniei, iar Diaconu speră ca votul din plenul Camerei Deputaţilor să ţină seama de acest indiciu, precum şi de semnificaţia acestui proiect de lege, menit să salveze ce a mai rămas din comunităţile româneşti istorice din preajma României.