Modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală au fost adoptate marți, 24 aprilie, de Camera Deputaților, for decizional în acest caz. Cele două acte normative au trecut cu sprijinul deputaților UDMR și de la alte partide, deoarece coaliția PSD-ALDE nu mai are de anul trecut majoritate în Camera Deputaților. La Codul de procedură penală au votat ”pentru”, pe lângă deputații PSD și ALDE, și 13 deputați UDMR, 8 deputați de la minorități, 3 deputați neafiliați și unul de la PMP.
În cadrul dezbaterilor generale, deputaţii PNL, USR şi PMP au criticat modificările aduse Codurilor penale, anunţând că le vor contesta din nou la Curtea Constituţională, în timp ce PSD a susţinut că textele sunt constituţionale.
Liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan, a făcut apel către parlamentari pentru a respinge modificările la Codurile penale, considerând că acestea ”favorizează corupţii în acte publice”.
Deputatul Stelian Ion a anunţat că s-a încălcat procedura şi că USR va invoca acest lucru în sesizarea Curţii Constituţionale. ”Puterea actuală induce în eroare, minte când spune că aceste modificări sunt cerute de CCR şi directivele europene. Nimic mai fals, majoritatea articolelor sunt introduse pentru a favoriza şeful de partid şi baronii locali. Pe lângă aceştia vor scăpa şi mulţi alţi infractori cu infracţiuni de violenţă. Comisia Europeană ne-a solicitat în cadrul MCV să nu dăm curs acestor modificări. PSD, ALDE iau numai măsuri în favoarea infractorilor”, a spus, printre altele, parlamentarul.
Deputatul UDMR Marton Arpad a precizat că formaţiunea sa va vota proiectul Codului de procedură penală, menţionând că este vorba despre eliminarea articolelor declarate neconstituţionale de către CCR.
PMP nu va vota aceste modificări ale Codurilor penale, a anunţat deputatul Marius Paşcan.
”De trei ani CCR a constatat prin decizii zeci de articole neconstituţionale din Codul penal şi Codul de procedură penală şi nu v-a preocupat să le corectaţi, în schimb această ţară este de doi ani în pătimire cu aceste modificări. De ce în sărbătorile sfinte trebuie să facem aceste modificări? (…) Trebuie să aveţi cumpătare şi PMP susţine că modificările trebuie făcute în spiritul CCR, dar nu după ureche, ci în special în spiritul convenţiilor internaţionale, în special cea de la New York. A subsuma aceste modificări intereselor unor politicieni este absolut inadmisibil, ne descalifică pe noi, Parlamentul, principala instituţie a statului de drept. (…) Ne punem într-o situaţie delicată şi pentru ce? Oare merită cineva din această sală, fie el şi preşedintele Camerei, pentru a plăti ţara acest sacrificiu? PMP nu va vota aceste modificări care nu sunt legate de priorităţile reale ale României”, a afirmat Paşcan.
În replică, deputatul Eugen Nicolicea a arătat că PSD a propus eliminarea articolelor declarate neconstituţionale şi astfel la vot sunt doar articolele declarate constituţionale sau asupra cărora nu a existat nicio contestare la CCR.
Principalele modificări aduse Codului penal:
Se reduc termenele de prescripție a răspunderii penale (art. 154) astfel:
De la 10 ani la 8 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani);
De la 8 ani la 6 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani).
Emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative au fost exceptate de la infracțiunea de favorizare a infractorului (prevedere din OUG 13) – art. 269.
Infracțiunile de dare de mită (art. 290) și de cumpărare de influență (art. 292) au fost dezincriminate parțial: făptuitorii nu se pedepsesc dacă denunță fapta în termen de maximum un an de la producerea ei, cu condiția ca procurorii să nu se fi sesizat înainte. În prezent, nu există limită de timp până la care pot fi denunțate respectivele infracțiuni.
A fost dezincriminată total infracțiunea de neglijență în serviciu (art. 298 se abrogă).
Au fost înjumătățite pedepsele pentru infracțiunile de delapidare (art. 295) și abuz în serviciu (art. 297), dacă autorii faptelor achită prejudiciul până la rămânerea definitivă a sentinței.
A fost abrogat articolul 13 indice 2 din legea 78/2000 privind prevenirea faptelor de corupție: ”În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.
Recomandările Comisiei de la Veneția referitoare la modificările aduse Codului Penal:
Reconsiderarea și modificarea articolelor care incriminează infracțiunile de corupție, în mod special darea de mită(art. 290) – în forma modificată, prevederea îi descurajează pe cei care dau mită să coopereze cu anchetatorii -, traficul de influență și cumpărarea de influență (art. 291 și 292), delapidarea (art. 295) și abuzul în serviciu (art. 297);
Reconsiderarea și modificarea altor prevederi cu impact mai general, precum articolele care vizează termenele de prescripție(art. 154 – 155) – forma în care au fost modificate reprezintă un risc uriaș ca multe infracțiuni să fie prescrise înainte de a putea fi investigate și judecate -, mărturia mincinoasă (art. 273) și compromiterea intereselor Justiției (art. 277);
Reconsiderarea și modificarea prevederilor referitoare la confiscarea extinsă(art. 112 indice 1), definiția funcționarului public (art. 175) și pedeapsa accesorie (art. 65) pentru a le aduce la standardele prevăzute de obligațiile internaționale ale României.
Principalele modificări aduse Codului de procedură penală:
A fost menținută interdicția comunicărilor publice și a declarațiilor, precum și furnizarea de informații, direct sau indirect, despre o persoană urmărită penal sau trimisă în judecată (art. 4). Articolul a fost introdus la propunerea PSD și UDMR și a fost considerat constituțional de către CCR.
Martorul, la fel ca inculpatul, se poate consulta cu avocatul pe tot parcursul audierii și poate astfel întrerupe interogatoriul, deși legea spune că jură pe Biblie să spună adevărul și numai adevărul (1rt. 116). Acest lucru face inutilă audierea având în vedere că ea poate fi întreruptă oricând, deşi esenţa audierii este să fie spontană. Un martor ostil sau mincinos poate acum să pună pauză ori de câte ori întrebările sunt incomode.
Anchetatorii nu pot audia persoanele care au avut relații de conviețuire cu inculpatul (art. 117). Acest lucru face posibil practic să refuze să depună mărturie orice persoană care a avut o relaţie similară celor de familie cu suspectul, indiferent care este obiectul audierii şi permite ca orice martor să poată să se eschiveze de la audiere invocând o relaţie anterioară (legea nu prevede care este durata în care se poate considera că persoanele au stabilit relaţii similare celor de familie) cu suspectul indiferent dacă este adevărat sau nu.
Înregistrarea de către un martor a unei conversaţii purtate de un inculpat cu o altă persoană într-un loc privat nu poate fi folosită în procesul penal deoarece martorul nu este nici parte şi nici subiect procesual principal (art. 139).
Mandatele de securitate națională (MSN) nu se mai pot utiliza în dosarele obișnuite. Cu alte cuvinte, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru infracţiuni de terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală sau un viol, de exemplu, serviciul nu mai poate trimite probele la Parchet pentru ca faptele să fie instrumentate în cadrul unor dosare penale de corupţie, evaziune fiscală sau viol. Doar probele pentru terorism rămân valabile în dosarul de terorism.
Sintagma ”suspiciuni rezonabile” a fost înlocuită cu sintagma ”probe sau indicii temeinice”.
A fost menținută interdicția pentru procurori de a ridica la percheziții probe care dovedesc alte infracțiuni în afară de cea pentru care a fost autorizată percheziția (art. 162).
Au fost limitate denunțurile la maximum un an de la comiterea faptei pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă.
Recomandările Comisiei de la Veneția referitoare la modificările aduse Codului de procedură penală:
revizuirea totală a modificărilor aduse actului normativ astfel încât să existe certitudinea că reforma nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului de justiție penală;
în timp ce toate modificările ar trebui revizuite în întregime, trebuie modificate substanțial regulile privind comunicările referitoare la anchetele penale în desfășurare (art. 4), cele privind începerea urmăririi penale(art. 305), supravegherea tehnică (art. 139), consemnarea activităților de supraveghere tehnică (art. 143), obținerea de date privind situația financiară a unei persoane (art. 153), percheziția informatică (art. 168), drepturile inculpatului (art. 83), drepturile avocatului suspectului și inculpatului (art. 93). – sursa: G4Media.ro