În contextul negocierilor generate de retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a participat la Bruxelles la reuniunea Consiliului Afaceri Generale Art. 50, eveniment pe a cărui agendă s-au aflat stadiul negocierilor cu Marea Britanie și pregătirea reuniunii Consiliului European Art. 50 din 15 decembrie. Negociatorul-șef al Uniunii Europene, Michel Barnier, a prezentat evaluarea Comisiei Europene cu privire la stadiul negocierilor la momentul actual și raportul comun cu privire la punctele de convergență dintre cele două părți, indicând că s-au înregistrat progrese suficiente pe toate cele trei domenii-cheie din prima etapă a negocierilor (drepturile cetățenilor, decontul financiar, frontiera cu Irlanda) și a recomandat trecerea la cea de-a doua etapă, în care se vor discuta aspecte privind relațiile viitoare dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie.
Negocierile vor continua în paralel pe aspectele privind retragerea asupra cărora nu s-au finalizat discuțiile în prima etapă, fără a se mai reveni asupra aspectelor deja agreate. Referitor la drepturile cetățenilor, Marea Britanie și Uniunea Europeană au căzut de acord că cetățenii europeni cu reședința legală în Marea Britanie, precum și membrii de familie ai acestora, vor continua să beneficieze de drepturile conferite de legislația europeană, în baza obținerii unui nou statut (settled status). Acest statut va garanta dreptul de ședere al cetățenilor europeni stabiliți în Marea Britanie înainte de data retragerii, după o perioadă de rezidență de minim cinci ani. Până la împlinirea celor cinci ani, cetățenii europeni vor putea aplica pentru un statut temporar. Noul statut va fi singurul document care va atesta reședința legală a cetățenilor europeni în Regat după data retragerii. În baza acestuia, cetățenii europeni vor putea continua să locuiască, să studieze și să muncească în Marea Britanie. A existat un acord privind continuarea exportului prestațiilor de securitate socială, inclusiv beneficiile familiale, și agregarea pensiilor, în conformitate cu legislația europeană existentă la momentul actual.
De asemenea, toate calificările profesionale obținute sau în curs de obținere înainte de data retragerii vor fi recunoscute de către cele două părți. Totodată, acordul va include detalii cu privire la procedurile administrative pentru obținerea acestui nou statut, care vor simple și transparente. Orice cetățean european va avea drept de ședere până la comunicarea unei decizii finale cu privire la statutul stabilit. Criteriile pentru refuzul acordării statutului stabilit vor fi menționate explicit în acordul de retragere, și vor fi în conformitate cu legislația europeană.
În contextul discuțiilor privind înregistrarea progresului suficient în prima etapă a negocierilor, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a salutat eforturile Comisiei Europene în obținerea unor soluții avantajoase pentru ambele părți, menţionând că România va acționa, pe tot parcursul derulării acestora, cu deplină responsabilitate față de obligațiile care decurg din statutul de membru al Uniunii Europene și în spiritul loialității față de celelalte 26 de state.
”Urmărim parafarea unui acord privind Brexit care să valideze promisiunile părţii britanice de a conferi o protecție adecvată cetățenilor europeni din Regatul Unit, dar și referitoare la menținerea contribuției financiare britanice în contextul angajamentelor deja asumate și necesității implementării politicilor Uniunii Europene în cadrul actualului buget financiar multianual. Vom rămâne în continuare, inclusiv din perspectiva responsabilității României ca viitoare Președinție a Consiliului Uniunii Europene, în contact permanent cu Michel Barnier și echipa de negociatori a Comisiei Europene, pentru a ne asigura că și următoarele runde de negocieri vor înregistra evoluții care să reflecte interesele românilor, dar și tuturor celorlalte state membre”, a declarat Victor Negrescu.
În iunie 2016, un referendum popular organizat în Marea Britanie a decis retragerea acestei țări din Uniunea Europeană. În urma acestui rezultat, Guvernul britanic a declanșat, la 29 martie 2017, procedurile de retragere din Uniunea Europeană, conform Articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Negocierile pentru stabilirea termenilor de retragere a Marii Britanii pot dura maximum doi ani, urmând ca la 30 martie 2019, pe perioada deținerii de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene, Marea Britanie să piardă statutul de membru al blocului comunitar.
Ministerul Afacerilor Externe, prin structura coordonată de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, a creat la 22 martie 2017 un mecanism interministerial pentru pregătirea mandatelor României și urmărirea negocierilor pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Acesta include reuniuni la nivel de grupuri de lucru sectoriale (ori de câte ori este nevoie, în funcție de ritmul negocierilor); la nivel de coordonare între Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Finanțelor Publice (lunare) și reuniuni la nivel înalt (trimestriale). Consiliul Interministerial pentru Brexit, organism guvernamental care adoptă liniile politice pentru definirea pozițiilor României în negocierile dintre UE 27 și Marea Britanie, este condus de Prim-ministrul României și coordonat de ministrul delegat pentru Afaceri Europene.
Comunitatea românească din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a crescut constant după aderarea României la Uniunea Europeană, tendință menținută și în prezent. Conform datelor de la Oficiul Național de Statistică, precum și de la alte instituții relevante, 328.000 de români locuiesc în Marea Britanie. Din perspectivă socio-demografică, comunitatea românească este răspândită pe întreg teritoriul Regatului Unit, cu concentrări mai mari în regiunea Londrei și în zonele urbane Birmingham, Manchester și Liverpool, Edinburgh, Glasgow, Leeds, Belfast. Comunitatea românească este în general bine integrată în societatea britanică, cu calificări profesionale înalte, ocupând locuri de muncă în sectoare deficitare ale pieței muncii (medici, asistenți medicali, asistenți sociali), dar și în domenii care nu prezintă interes pentru forța de muncă locală, totuși necesare economiei și societății britanice (agricultură, construcții, îngrijirea persoanelor în vârstă). Conform estimărilor unei organizații profesionale, în Marea Britanie lucrează peste 2.000 medici români, cărora li se adaugă numeroși specialiști în domeniul financiar-bancar, artiști, arhitecți, profesori, specialiști în IT și cercetători. În învățământul universitar britanic studiază în prezent aproximativ 10.000 de tineri români, la nivelul studiilor de licență, master și doctorat. Totodată, există o comunitate extrem de dinamică la nivelul corpului profesoral și de cercetare la nivel academic.