După ce la 21 iulie anunțase reluarea furnizării la capacitate a livrărilor de gaz, Gazprom a anunțat, conform Kommersant, că din 27 iulie, din cauza opririi unei alte turbine ,pentru reparații programate va reduce debitul de gaz prin Nord Stream la 20% din capacitatea sa nominală.
„Capacitatea de producție a stației de comprimare Portovaya va trece la 33 de milioane de metri cubi pe 27 iulie, la ora 7 dimineața”, a precizat Gazprom pe contul său de Telegram. Aceasta reprezintă aproximativ 20% din capacitatea conductei, în timp ce în prezent este utilizată doar 40% din aceasta.
Reducerea, drastică, de la 60 milioane metri cubi la 33 milioane metri cubi pe zi, este cauzată şi de faptul că Gazprom nu acceptă să introducă în sistem turbina trimisă de Canada, deşi compania Siemens a oferit toată documentaţia necesară care atestă că aceasta este în parametri optimi de funcţionare. Conducerea Gazprom a menţionat, pe paginile de Telegram şi Twitter, că riscul de introducere în funcţiune a acestei turbine în gazoductul Nord Stream 1 este în continuare foarte ridicat şi că a solicitat companiei Siemens documente care să răspundă unor probleme constatate de angajaţii gigantului din Federaţia Rusă.
Una dintre turbinele pentru Portovaya, care era în reparație în Canada, revine deja în Federația Rusă. Dar Siemens din Germania, care a efectuat reparația, nu o poate importa, deoarece Gazprom cere documente suplimentare pentru a se asigura că returnarea turbinei nu încalcă sancțiunile canadiene, UE și Marea Britanie. Monopoly a confirmat pe 25 iulie că a primit o licență de export de la Siemens Energy, permițând ca încă cinci turbine Portovaya să fie reparate, întreținute și transportate din Canada până la sfârșitul anului 2024. Dar Gazprom consideră că documentul nu este suficient, deoarece „nu a eliminat riscurile identificate anterior și a ridicat întrebări suplimentare”, cum ar fi, de exemplu, despre „sancțiunile UE și Marea Britanie, a căror soluție este importantă pentru furnizarea motorului către Federația Rusă”.
Gazprom a început să reducă pomparea în prima jumătate a lunii iunie, iar din 16 iunie a furnizat zilnic doar 40% din capacitatea de livrare a gazoductului, prin urmare piaţa europeană a primit sub 100 milioane metri cubi de gaz pe zi. Din 11 iulie până în 21 iulie, gazoductul Nord Stream 1 a fost oprit complet pentru reparaţiile anuale programate.
În consecinţă, ratele de umplere a depozitelor subterane de stocare a gazelor din Europa au scăzut. Astfel, potrivit AGSI, în perioada 1 mai – 14 iunie, în instalaţiile UGS UE au fost pompate în medie 421 milioane metri cubi pe zi, iar din 15 iunie până pe 22 iulie inclusiv, 340 de milioane de metri cubi, arată sursa citată.
Rusia a redus deja volumul livrărilor sale de două ori în luna iunie, susținând că gazoductul nu poate funcționa în mod normal fără o turbină care era în reparații în Canada și care nu s-a întors în Rusia din cauza sancțiunilor occidentale impuse în urma atacului Rusiei asupra Ucrainei. De atunci, Germania și Canada au fost de acord să aducă echipamentul înapoi în Rusia, dar turbina nu a fost încă livrată.
Germania, cel mai mare destinatar de gaze al gazoductului Nord Stream 1, a fost mai puternic afectată de scăderea livrărilor decât Europa în ansamblu. În perioada de după 15 iunie, injecţia de gaz în instalaţiile germane UGS a fost în medie de doar 55 milioane metri cubi pe zi, jumătate faţă de perioada anterioară. Când Nord Stream 1 afost oprită complet, pentru reparaţii, la jumătatea lunii iulie, au existat zile în care furnizorii au fost chiar nevoiţi să scoată o parte din gazul înmagazinat în depozitele subterane. Cu toate acestea, chiar şi utilizarea Nord Stream 1 la 40% din capacitatea sa permite acum germanilor să pompeze aproximativ 70 milioane metri cubi pe zi în depozitele subterane. În acest ritm, până la 1 octombrie, nivelul stocurilor în unităţile locale UGS va creşte la 88,3%, ceea ce este sub ţinta de 90%.
Pentru Berlin, aceasta este o decizie „politică” și un „pretext” pentru a pune presiune asupra Occidentului în contextul conflictului din Ucraina. Președintele rus Vladimir Putin avertizase că, dacă țara sa nu primește turbina lipsă, gazoductul va funcționa la 20% din capacitatea sa începând din această săptămână, din cauza viitoarelor lucrări de întreținere a unei a doua turbine.
Conducta Nord Stream, despre care Gazprom spune că are o capacitate de 167 de milioane de metri cubi pe zi, leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Gazoductul este strategic pentru aprovizionarea cu gaze a europenilor, care sunt puternic dependenți de resursele energetice rusești.
Occidentul acuză Moscova că folosește arma energetică pentru represalii la sancțiunile adoptate după ofensiva împotriva Ucrainei. Kremlinul, pe de altă parte, spune că sancțiunile sunt cauza problemelor tehnice din infrastructura de gaz și că, prin urmare, Europa are de suferit de pe urma măsurilor pe care le impune Rusiei.