Asociația pentru Cultura și Tradiția Românilor ”Dunărea” din Kladovo a organizat la sfârșitul săptămânii trecute, o masă rotundă la care au participat lideri și reprezentanți ai unor organizații și asociații românești din regiune. Discuțiile s-au axat pe stabilirea unei înțelegeri între organizațiile românești astfel încât să încerce prezentarea unei liste comune pentru alegerea noului Consiliu al Minorității Naționale Române, care va avea loc în toamnă.
La dezbatere a fost invitat și consulul general al României la Zajecear, Iulian Nițu, iar eurodeputatul Marian Jean Marinescu le-a transmis un mesaj participanților în care s-a referit despre eforturile asociațiilor românești din Serbia de Răsărit pentru a primi același statut și aceeași recunoaștere pe care o au românii din Voivodina.
În deschiderea discuțiilor, gazda reuniunii, Tihan Matasarevici, a explicat că în acest moment nu atât ordinea le viitoarea listă de vot este importantă, cât stabilirea unor criterii, acceptate de comun acord, în baza cărora să fie făcută această repartizare a locurilor.
”Să discutăm de listă peste o lună, când vedem ce are fiecare”, a spus Matasarevici, arătându-se optimist față de rezultatele pe care o eventuală listă comună a asociațiilor românești ar putea să le aducă în viitorul CNMR.
Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, membru al Comisie PE pe relația cu Serbia, a salutat inițiativa Asociației ”Dunărea” din Kladovo de a organiza o manifestare dedicată românilor din Valea Timocului.
”Ca deputat european am avut prilejul, de-a lungul timpului, să întâlnesc și să discut cu mulți reprezentanți ai românilor din Serbia, fie căvorbim de cei din Voivodina, fie că vorbim de cei din Valea Timocului. Știm cu toții că cei din Valea Timocului au probleme mari, pe care noi, la Bruxelles, încercăm să le rezolvăm diplomatic cu Belgradul, astfel încât și dumneavoastră să aveți aceleași drepturi ca românii, recunoscuți ca minoritate, în Voivodina”, se arată în mesajul europarlamentarului.
Consulul general al României în Zajecear, Iulian Nițu, s-a referit la faptul că recunoașterea identității românilor din Valea Timocului a făcut ceva progrese, dar că în continuare există probleme legate de existența celor două Consilii ale minorităților – Română și Vlahă.
Nițu a semnalat faptul că, pentru prima oară în ultimii 20 de ani, Consiliul Minorității Naționale Române a început să acorde atenție comunității românești din Valea Timocului, brusc interesată de obținerea bunăvoinței și a voturilor pentru viitoarele alegeri din partea comunității românești din Serbia de Răsărit.
O altă problemă semnalată de diplomatul român s-a referit la un proiect al Consiliului Național al Minorității Vlahe din Serbia referitor la ”Probleme contemporane ale culturii vlahe în Serbia”, condus de Facultatea de Filosofie de la Belgrad, și în care a fost cooptat un cercetător de la Institutul de Slavistică al Academiei Ruse de Științe, proiectul putând fi considerat un atac la identitatea vlahilor din Serbia, dar și o jignire adusă formării poporului român și a limbii române.
Vlada Savici, președintele Asociației Renașterea Românilor din Serbia, a afirmat că susține orice inițiativă care sprijină unirea românilor din Serbia, apreciind că este vorba despre un proces de durată, la care fiecare trebuie să contribuie.
Zoran Radivoievici, președintele Asociației ”Dacia Aureliana”, a reamintit că apariția minorității vlahe s-a accelerat după începutul anilor 2000, și mai ales în momentul în care o parte din liderii locali ai organizațiilor românești au semnat un document prin care s-au declarat minoritari vlahi.
”Nu s-a făcut ceea ce trebuia să se facă, să se încerce prin metode legale, democratice, pentru ca această mișcare vlahă să-și ia atâta avânt cât a luat”, a subliniat Radivoievici, reamintind că apariția mișcării vlahe nu a făcut altceva decât să divizeze minoritatea română și ”să fabrice artificial o limbă, limba vlahă, care folosește cuvinte românești, dar litere slave, mai ales litere din Rusia și din Bulgaria”.
Zoran Radivoievici s-a pronunțat pentru sprijinirea comunității românești, prin crearea unui singur Consiliu Național al Minorității Române, ”care să-și vadă de treaba lui”.
Alexandru Savic, vicepreședinte al Asociației Studenților Timoceni din Craiova, a vorbit despre nevoia de a privi în viitor și de a ajunge la o strategie concretă și prietenoasă pentru toți, astfel încât în maxim o lună să de poată trage și concluziile. De asemenea, Alexandru Savic a adus în atenție și nevoia schimbului de generații, pentru că este nevoie de ”oameni tineri mai democrați, mai înțelepcioși și capabili”.
Președintele Asociației Studenților Timoceni, Alexandru Najdanovici, a salutat la rândul său pe cei prezenți și a vorbit tot despre nevoia de unitate. ”Nu vom reuși dacă ne vom uita mereu unul la altul. Să reușim să fim împreună pentru a avea reprezentanții noștri în Consiliul Minorității Naționale Române”, a spus Najdanovici.
Din zona Majdanpek, au participat Ljubomir Brîndușan, directorul Centrului Cultural din Majdanpek și Rasa Paucan.
Ljubomir Brîndușan s-a referit la nevoia învățării limbii literare românești în școli, comparând înființarea limbii vlahe în Serbia cu a limbii moldovenești în Rep. Moldova. De asemenea, Brîndușan a atras atenția că vlaha nu este folosită de nicio instituție a statului sârb.
Bojidar Iankovici, consilier în MDRS, a salutat ideea stabilirii unei singure liste pentru CNMR, deși în opinia sa pare un demers departe de a se materializa.
Președintele Inițiativei Românilor din Serbia, Boian Bărbuță, a apreciat întâlnirile și discuțiile dintre asociațiile românești, dar s-a pronunțat ferm împotriva unei colaborări cu actuala conducere a CNMR sau cu formațiunea Natașei Tosici.
De asemenea, și Bărbuță a vorbit despre nevoia de organizare și orientare către viitor, cu atât mai mult cu cât din punctul său de vedere campania ”nu e fair”. ”Suntem la dispoziția organizațiilor. Puneți și condițiile, ca politicienii, lăsați emoțiile deoparte și fără de supărare spuneți ce aveți”, a spus Bărbuță. El a făcut un apel la ceilalți participanți ca, în eventualitatea în care nu se va ajunge la o listă comună de candidați, organizațiile românești să fie ”fair” unii față de ceilalți și să ducă o campanie corectă.
Discuțiile s-au încheiat cu semnarea unei declarații comune, ale cărei concluzii se referă la colaborarea și schimbul de experiență între organizațiile românești în perioada premergătoare alegerilor pentru viitorul Consiliu al Minorității Naționale Române, realizarea, peste o lună, a unui bilanț al înscrierii cetățenilor pe listele electorale pentru minoritatea română, precum și posibilitatea semnării unui acord comun pentru în vederea realizării unei coaliții în vederea viitoarelor alegeri pentru minoritatea română din Serbia.
