Presa sârbă scrie că preoţii Bisericii Ortodoxe Sârbe (BOS) sunt preferați în defavoarea Bisericii Ortodoxe Române (BOR), ai cărei reprezentanți oficiază servicii religioase în Branicevo şi Resavica. Referinduse la această situație, Novosti scrie că ”minoritatea vlahă” preferă serviciile religioase ale BOS şi nu doreşte o altă biserică.
O astfel de situație nu face decât să accentueze tensiunile privind identitatea etnică şi religioasă din regiune. În context, presa sârbă scrie că numărul enoriașilor români care trec pragul bisericilor în care slujesc preoți români este foarte mic
Liderii locali insistă asupra distincției dintre vlahi și români, contestând legea Parlamentului României prin care se neagă existenţa comunităţii vlahe în Balcanii de Vest, deoarece se consideră că vlahii sunt români: ”Nimeni nu are dreptul să solicite membrilor comunităţii vlahe să se declare români, iar în Serbia pe lângă minoritatea vlahă există o minoritate românească legitimă” – declară preşedintele Consiliului Naţional al Vlahilor, Radisa Dragojevic, citat de Novosti. De asemenea, și preşedintele Partidului Democrat Vlah din Negotin, Sinisa Celojevic, susține că vlahii din Serbia nu vor fi de acord cu poziţia României în problema vlahă.
După Valea Timocului, la Bob a luat ființă o episcopie şi potrivit lui Mirko Paunovic, care se declară coordonator al Comunităţii românilor din Branicevo, la Melnici lângă Petrovacna Mlavi, va fi înfiinţată o parohie.
Între timp, la Bob a fost sfinţită o casă privată în care se oficiază slujbele de duminică. În curtea casei, unde s-a ridicat o troiţă şi există un clopot, credincioşii români vin să asculte slujbele. Pentru comparație, este dat exemplul unei construcţii provizorii care a fost sfințită la Busur și unde slujba a fost oficiată de un episcop şi alţi trei preoţi. Construcţia provizorie de lemn a fost ridicată pe locul unde se va începe curând zidirea unei noi biserici.
În total douăzeci de locuitori din Busur, localitate cu populaţie majoritar vlahă, au participat la slujbă, iar la Bob dacă vin zece persoane. „La noua biserică din sat vin puţini credincioşi” – comentează BOS.
Totuşi, credincioşii din Bob, nemulţumiţi de tarifele solicitate de preoţii sârbi, au început să apeleze la serviciile religiose oferite de episcopia din Branicevo. La fel procedează şi cei din satul Dublje, deoarece nu pot achita tariful stabilit de preotul sârb din sat. Că un astfel de comportament a determinat credincioşii să se apropie de biserica românească o demonstrează satul de vlahi Subotica. În această localitate, anul trecut s-a apelat la „preotul de import” deoarece o familie îndoliată nu a avut de unde să plătească o sumă de zece ori mai mare decât cea solicitată de preotul BOR. Ei nu solicită de la credincioşi decât plata transportului, deoarece au salarii de la stat. Preotul BOS s-a limitat doar a dezminţi cele spuse de familia îndoliată, mai scrie sursa citată, preluată de Rador.
După informaţia că datorită eforturilor Comunităţii Naţionale Vlahe din toamnă în toate şcolile din zonă se va introduce învăţarea limbii vlahe, profesori de limbă română vin în parohia Bob să-i înveţe limba română pe locuitorii de toate vârstele. Însă, pentru introducerea unei limbi străine în programa şcolară în această localitate, în care jumătate din populaţie este plecată la muncă în străinătate, nu există condiţii deoarece nu există elevi nici pentru limba sârbă. Anul acesta în clasa întâi s-au înscris în total cinci elevi.
