Criza forței de muncă din România nu este generată doar de muncitorii care aleg să lucreze în țările din Vestul Europei, ci și de insuficiența programelor moderne de formarea a forței de muncă. Peste 20% din tinerii români nu lucrează și nu studiază. România este campioană și la părăsirea timpurie a școlii. Peste 15% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani, din România, nu terminaseră decât cel mult 8 clase, arată datele Eurostat pentru anul 2021. Totodată, România rămâne statul UE cu cea mai mică rată de acces la învățământul superior.
În acest context, luni, 5 decembrie, la sediul Ministerului Educației, a avut loc o prezentare a noilor reforme din învățământul profesional dual, în cadrul unui eveniment de informare organizat de Rethink România cu sprijinul Ministerului Educației. Au vorbit Ligia Deca, ministrul Educației, Dragoș Anastasiu, președintele Rethink Romania și Sorin Decă, secretar general adjunct al Ministerului Educației. Între altele, au fost prezentate noile consorții integrate pentru învățământul dual și noile reglementări care permit organizarea de programe universitare în regim dual. La dezbatere au participat peste 100 de persoane, preponderent din mediul afaceri, care au adresat întrebări și au venit cu observații și sugestii asupra pachetului de măsuri propuse.
Realitatea ne arată că o reformă a învățământului profesional este necesară și urgentă. Prezent în țara noastră de aproape un deceniu, învățământul dual permite derularea unei mari părți a activității de formare cu ajutorul unor agenți economici, contribuind astfel la formarea de specialiști pregătiți pentru intrarea facilă pe piața muncii. Reformele din 2022 vor permite o extindere considerabilă a acestei abordări educaționale și o revitalizare a învățământului profesional.
Ministrul Educației consideră că, prin consorțiile regionale pentru învățământul dual, cererea și oferta forței de muncă se vor compatibiliza, iar educația va fi conectată cu piața forței de muncă.
În PNRR sunt prevăzute 338 milioane euro (fără TVA) pentru proiectele care vizează consorțiilor pentru învățământul dual, valoarea maximă a unui proiect aferent unui consorțiu fiind de 21,12 mil. de euro.
”Este prima dată în istorie când elevii din învățământul dual pot beneficia de o rută completă, care să includă și etapa universitară. Pentru mult timp, ruta tehnologică, profesională, profesional-duală au reprezentat alegeri negative, cu puține excepții, iar odeea de egalitate de tratament și egalitate de șanse între tinerii care urmează diferite rute educaționale este o ideea pe care, în contextul România Educată, am susținut-o de la început”, a spus ministrul Ligia Deca. Aceasta a adăugat că unul din obiective este atragerea spre învîțământul universitar și a tinerilor cu posibilități socio-economice reduse
Președintele Rethink Romania, Dragoș Anastasiu, consideră că extinderea învățământului dual va ameliora unele din probleme structurale cu care se confruntă România, între care creșterea angajabilității și la reducerea părăsirii timpurii a școlii, corelarea formării din cadrul școlilor și universităților cu piața muncii. În plus, consorțiile pentru învățământul dual vor permite comunităților să se adapteze mai bine la schimbările din economie.
Pentru revitalizarea învățământului profesional și adaptarea la nevoile unei economii moderne, prin PNRR se prevede dezvoltarea a 10 consorții de formare duală cu acoperire națională, care să includă școli profesionale, universități, autorități locale și companii. Ministrul Educației a precizat că alocare financiară este generoasă, ea acoperind nu doar cele 10 consorții avute în vedere, ci fiind suficiente pentru 16 astfel de consorții educaționale, câte două pentru fiecare regiune de dezvoltare. Fiecare consorțiu va avea toate elementele necesare pentru a forma un ecosistem de formare profesională duală complet. O componentă importantă vor fi campusurile, care vor permite o flexibilizare a accesului, permițând înscrierea elevilor și studenților proveniți din afara localităților care găzduiesc consorții.
Astfel, în orașele mici, zonele rurale sau regiunile cu diversitate economică redusă, există o lipsă cronică de oportunități de formare. Acest lucru face imposibilă organizarea de programe duale suficient de diverse pentru a acoperi toate preferințele individuale sau înclinațiile elevilor. Simultan, în marile orașe și în polii de dezvoltare economică, există o penurie de candidați pentru filierele profesionale și o lipsă mai generală de forță de muncă. Deși ideea de a aduce tineri din zone deja aflate în curs de depopulare spre marile orașe poate părea controversată, posibilitatea de a alege o carieră potrivită ar trebui să o aibă tinerii de pe întreg teritoriul României.
Participarea universităților reflectă o schimbare legislativă asumată prin PNRR: extinderea formării duale la nivel terțiar, prin dezvoltarea de programe universitare de studiu cu componente practice derulate în cadrul unor companii. Acest tip de programe corespunde nevoii în creștere de a asigura formarea practică pentru calificări avansate. În condițiile creșterii intensității de utilizare a tehnologiei în multe activități economice, astfel de programe devin necesare pentru a asigura o mai bună corespondență între oferta de formare și economia reală.
În vechea legislație, accesarea unei poziții din industrie care necesita competențe avansate implica parcurgerea completă a filierei teoretice și cel puțin un program de licență de 3-4 ani. Deși programele de licență în domenii tehnice includ stagii practice derulate în diverse întreprinderi, acestea au o durată limitată, de multe ori luând forma practicii de vară.
Actualul sistem necesită un efort mai mare din partea angajatorului, după absolvire, în procesul de integrare în activitatea profesională. Nu în ultimul rând, lipsa de implicare a angajatorilor în procesul educațional riscă să ducă la o actualizare mai lentă a conținuturilor predate în universități și, implicit, la o pregătire de calitate mai slabă.
Provocarea principală din educația profesională – diferența de prestigiu față de învățământul teoretic – va rămâne cel mai probabil o problemă pe termen mediu și lung. Efectul apariției de programe universitare în regim dual asupra imaginii educației profesionale e greu de prezis, dar cel mai probabil nu vor exista transformări rapide ale preferințelor elevilor care finalizează clasa a VIII-a.
În România, învățământul dual a apărut în 2012-2013. După desființarea în 2009 a școlilor de arte și meserii, singura opțiune pentru elevii care finalizau studiile gimnaziale a rămas cea a liceelor tehnologice care elimina diferențele dintre filiera profesională și cea teoretică pentru accesul la învățământul superior, dar a limitat opțiunile educaționale pentru tinerii care nu urmau studii universitare.