Site icon TIMP ROMÂNESC

Noul “drum al mătăsii” – principala oportunitate strategică la interfaţa între spaţiul Euro-Atlantic şi cel Eurasiatic

Secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu a participat astăzi, 26 septembrie 2013, la conferinţa internaţională “Ancorarea Noului Drum al Mătăsii: Interconectarea a Trei Mări: Caspica, Marea Neagră şi Adriatica”, eveniment organizat de Aspen Institute Bucureşti împreună cu German Marshall Fund, în parteneriat cu Guvernul României şi Ministerul Afacerilor Externe.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a prezentat perspectiva României asupra securităţii euro-atlantice la panelul intitulat „Out of the Maze: Transatlantic and Eurasian Security for the Next Decade”.

Demnitarul român a subliniat că noul “drum al mătăsii”, ancorând regiunile Mărilor Adriatică, Neagră şi Caspică, constituie principala oportunitate strategică la interfaţa între spaţiul Euro-Atlantic şi cel Eurasiatic, oferind importante oportunităţi politice şi economice.

Oficialul român a arătat că transformarea regiunii extinse a Mării Negre într-o zonă de stabilitate, prosperitate şi securitate rămâne o prioritate a politicii noastre externe, angajamentele României fiind bazate pe principiile transparenţei, complementarităţii şi inclusivităţii. A subliniat că România va continua să lucreze pentru consolidarea cooperării regionale împreună cu aliaţii şi partenerii din instituţiile europene şi euro-atlantice.

În discursul său, secretarul de stat Bogdan Aurescu a prezentat şi iniţiativa românească ce îşi  propune, împreună cu Georgia, Azerbaidjan şi Turkmenistan, crearea unui coridor de transport mărfuri Marea Caspică – Marea Neagră, care vizează valorificarea poziţiei României de „poartă de intrare” pe piaţa europeană a mărfurilor din Asia Centrală, inclusiv prin valorificarea portului Constanţa şi a joncţiunii cu fluviul Dunărea. Este o rută care va permite, totodată, conexiunea, prin Marea Neagră, a Orientului la Occident.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a evocat, de asemenea, faptul că regiunea Mării Negre şi Caucazul de Sud trebuie să rămână o arie de interes major pentru parteneriatele NATO. Demnitarul român a subliniat că dincolo de ameninţările clasice, actualul mediu de securitate cunoaşte provocări majore derivate din multiplicarea riscurilor asimetrice precum proliferarea armelor de distrugere în masă, a rachetelor balistice, terorismului, crima organizată trans-naţională, atacurile cibernetice, interdependenţa energetică, pirateria, statele eşuate, dar şi conflictele îngheţate, tendinţele de recreare a unor sfere de influenţă în regiune şi gradul sporit de impredictibilitate al mediului internaţional de securitate. Din perspectiva României, asigurarea unui răspuns eficient nu poate fi conceput decât prin cooperare internaţională şi regională, respectiv prin intensificarea dialogului si promovarea de proiecte economice de importanţă strategică, iar partea română va utiliza constructiv şi pro-activ calitatea sa de membru NATO, UE şi ONU. „Regiunea poate fi un leagăn al dinamismului economic în Europa, dacă securitatea este asigurată şi democraţia învinge”, a arătat secretarul de stat. „Jocurile de sumă nulă trebuie sa rămână jocuri ale trecutului”, iar „România va continua să sprijine politica de lărgire a UE şi NATO. Este în interesul naţional al României să fie mai mult decât o frontieră a Vestului. România trebuie să fie un pod pentru extinderea beneficiilor stabilităţii şi valorilor euro-atlantice dincolo de frontierele sale.”

Pledând pentru cooperarea internaţională şi regională ca instrumente esenţiale pentru contracararea noilor riscuri de securitate, asimetrice, secretarul de stat Bogdan Aurescu a evocat, totodată, Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA pentru secolul 21, o expresie a acestuia constituind-o participarea la abordarea adaptivă, în etape, a apărării antirachetă în Europa (EPAA), contribuţie a Statelor Unite ale Americii la arhitectura NATO de apărare antirachetă.

A evidenţiat, totodată, potenţialul României ca promotor al valorilor euro-atlantice în regiunile cu care se învecinează, având în vedere atât poziţionarea geografică, cât şi profilul consolidat de ţară europeană cu vocaţie transatlantică.

Reuniunea de la Palatul Parlamentului îşi propune să contribuie la dezvoltarea cooperării la nivel politic şi de afaceri între România, pe de o parte, şi S.U.A, ţările Uniunii Europene, ţările din regiunea Mării Caspice, Adriatice şi Mării Negre, pe de altă parte.

 

Exit mobile version