Începând cu 1 iunie 2016, românii beneficiază de acces liber pe piaţa muncii din Elveţia, ţara cantoanelor eliminând toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari. Acest lucru a dus la o creştere a numărului muncitorilor români şi bulgari care au fost admişi în Elveţia pentru un sejur de muncă de scurtă sau lungă durată.
Proporţia cetăţenilor români şi bulgari în rândul populaţiei de naţionalitate străină rezidente în Elveţia este foarte mică. Oficial, la sfârşitul anului 2014, ea se ridica la 0,56%, însemnând 17.134 de persoane cu statut de şedere permanentă în Elveţia, în creştere cu 12,53% faţă de 15.226 persoane în 2013. Din aceştia, doar un număr de 159 cetăţeni români şi 92 de cetăţeni bulgari au obţinut şi cetăţenie elveţiană în anul 2014.
În ultimele 12 luni, un număr de 1.450 de muncitori români şi bulgari au fost admişi în Elveţia pentru un sejur de lungă durată, faţă de 1.039 muncitori în perioada iulie 2014-iunie 2015. În schimb, numărul de muncitori români şi bulgari care au fost admişi în Elveţia pentru un sejur de muncă de scurtă durată a scăzut cu 3,5% în ultimele 12 luni, de la 6.874 muncitori la 6.632 muncitori din UE 2.
Michael Derrer, om politic elveţian salută măsura eliminării restricţiilor pe piaţa muncii din Elveţia şi declară: ”Numărul muncitorilor români şi bulgari din Elveţia care au primit un permis de muncă permanent a crescut cu 996,2,% în luna iunie 2016 faţă de acceasi luna a anului trecut – acest lucru arată că există un interes al firmelor elveţiene de a atrage specialişti din România.”
Într-adevăr, numărul muncitorilor români şi bulgari care au fost admişi în Elveţia cu permise de muncă permanente a crescut semnificativ în luna iunie 2016 faţă de iunie 2015, de când piaţa muncii din Elveţia s-a liberalizat (de la 53 muncitori în luna iunie 2015, la 581 muncitori în luna iunie 2016 ).
Elveţia poate revizui decizia de liberalizare a pieţei muncii pentru români şi bulgari la 1 iunie 2017, când ar putea reintroduce cote pentru imigranţi, dacă se constată că imigraţia din România şi Bulgaria va depăşi cu 10% media ultimilor trei ani, pe 1 iunie 2017 sau cel târziu pe 1 iunie 2018. Ultima dată la care Elveţia ar putea să mai restricţioneze libera circulaţie pentru români şi bulgari este 1 iunie 2018, iar măsura ar fi valabilă un an, până la 31 mai 2019, termen dincolo de care nu mai poate interveni.
„Decizia Guvernului Elveţian va depinde nu numai de numărul de imigranţi români şi bulgari, dar şi de opinia elveţienilor despre noii veniţi. Din păcate am observat în diferite circumstanţe că românii sunt priviţi în Elveţia cu o anumită suspiciune. Fenomenul se explică uşor prin faptul că presa elveţiană vorbeşte exclusiv doar despre infractorii români, despre spărgătorii de locuinţe care sunt de cetăţenie română” declară Derrer, potrivit unui comunicat de presă.
Din acest motiv, o campanie de informare în România cu privire la schimbul de practică judiciară în Elveţia este deosebit de importantă. Campania este necesară pentru a avertiza că în Elveţia infractorii cu cetăţenie străină sunt pedepsiţi aspru, motiv pentru care riscurile nu sunt justificate.
Datele statistice au fost furnizate de către Dl Michael Derrer din surse statistice ale Oficialităţilor Elveţiene precum Secrétariat d’Etat aux migrations SEM şi Office fédéral de la statistique.
Michael Derrer este „Bezirksrichter” (magistrat ales pe cale politică) şi membru al unei instanţe cu cinci magistraţi în Rheinfelden, Elveţia. Totodată, el este şi interpret romano – elveţian pentru audieri în procesele penale.
Elveţian de origine, vorbitor nativ de germană, Michael Derrer s-a specializat timp de 25 de ani în domeniul limbilor est-europene, cunoscând astfel româna, precum şi câteva limbi slave. A studiat la începutul anilor ’90 în Bucureşti şi a lucrat ulterior în cadrul a mai multor proiecte în România. Între anii 1997-2007 a condus programul PraxisTransfert, un program elveţian de transfer de know–how pentru Europa de Est. Totodată, deţine şi conduce o firma elveţiană care consiliază întreprinderi elveţiene pe pieţele est-europene, inclusiv România.
