Proiectul expozițional Minunata lume nouă. Case ale migranţilor români, prezentat pentru prima dată la Muzeul Culturilor Europene din Berlin, continuă turneul itinerant într-o nouă locație, în spațiile expoziționale ale Collaboratorium (CLB) Berlin. Această instituție culturală, un spațiu dedicat interacțiunii constructive dintre arta contemporană, știință și urbanism, este situată în faimosul cartier Kreuzberg. Expoziția, al cărei vernisaj a avut loc pe 29 aprilie 2016, mai poate fi vizitată până la jumătatea lunii iunie.Visul de a avea propria casă este foarte răspândit. Dorința de a construi ceva care dăinuiește, pentru sine și pentru copii, reprezintă în multe țări țelul agoniselii pentru familiile și cuplurile tinere. O casă poate să însemne însă mult mai mult decât ”acasă”. Așa numitele case făloase din România sunt în primul rând semne vizibile ale succesului, hărniciei și ascensiunii sociale a proprietarilor, care și-au părăsit satele natale pentru a lucra în străinătate și a reuși astfel să își întrețină familiile. Casa făloasă reprezintă în același timp un stil de viață modern, occidental și o nouă estetică. Expoziția itinerantă Minunata lume nouă. Case ale migranților români, organizată de Institutul Cultural Român din Berlin și Departamentul Europa centrală şi de sud-est din cadrul Muzeului Culturilor Europene Berlin, prezintă exemple de case impozante din trei regiuni din Nordul României (Țara Oașului, Maramureș și Bucovina). Proiectul expozițional îşi propune să puncteze diverse aspecte ale migraţiei şi boom-ului din construcţii, ilustrând totodată consecințele asupra satelor, regiunii și peisajului. În completare la evenimentele organizate până acum, discuțiile care se vor desfășura în cadrul manifestărilor conexe de la CLB Berlin vor compara dezvoltarea acestui fenomen în România cu situația din alte țări, analizând în detaliu asemănările și diferențele. Acest aspect este important deoarece fenomenul nu este specific doar pentru România, ci este prezent într-o formă asemănătoare și în Grecia, Turcia, Ungaria, Polonia și în multe alte regiuni.
Amplul program de evenimente conexe care însoțește expoziția a debutat în luna mai cu două dezbateri pe marginea unor teme interesante, la care au participat cercetătoarea Amelia Tue (Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București), jurnalistul Olaf Bartels (istoric al arhitecturii, Berlin/Hamburg), artista Stefanie Bürkle (TU Berlin) și Florian Heilmeyer (jurnalist în domeniul arhitecturii și curator, Berlin). Seria de discuții a continuat pe data de 2 iunie 2016 cu dezbaterea intitulată Spaţiu şi peisaj, la care au fost invitate să conferențieze două cercetătoare din Polonia și Turcia: Agnieszka Rasmus-Zgorzelska, Centrum Architektury, Varșovia și Aylin B. Yildirim-Tschoepe, arhitect, Bosporus-University Istanbul / Harvard University.
Ultima dezbatere va avea loc la CLB Berlin în această săptămână, pe data de 9 iunie 2016, cu începere de la orele 19.00. Dedicat unei teme actuale, de mare interes – Spaţiu şi societate – evenimentul își propune să aducă în discuție mecanismele sociale care provoacă migrația, precum și ce se întâmplă când oamenii trăiesc în două lumi – în propria țară și în statul în care lucrează.
Anamaria Iuga, cercetător și totodată șef secție Studii Etnologice în cadrul Muzeulului Național al Țăranului Român, București, va susține o prelegere intitulată „Maramuresul din Spania. Reconstruind comunitatea natală prin obiecte tradiționale”, urmată de o dezbatere cu Kai Vöckler, urbanist și profesor în cadrul universității HfG Offenbach.
Ultimul eveniment din cadrul programului de manifestări va fi avanpremiera documentarului Searching for Patrick (2016), de Daniel Djamo și Oana Popan. Proiecția filmului se va desfășura pe 13 iunie, orele 19.00, la sediul ICR Berlin. Documentarul urmăreşte mitul comunei Certeze, situată în nordul României, renumită pentru casele impozante construite de locuitorii săi după ce au muncit în Franţa şi în alte ţări din Europa de vest. Căutarea lui Patrick nu urmărește să îl găsească pe acesta, așa cum de altfel nici Godot nu apare niciodată. Patrick este de fapt un personaj colectiv: satul însuşi. Filmul aduce în discuție scopul noilor clădiri, viitorul acestei localități și încearcă totodată să analizeze mecanismele interne care au determinat nevoia de a construi astfel de case. După proiecţia filmului, regizorul Daniel Djamo va participa la o discuţie cu publicul.
Proiectul este realizat de ICR Berlin și Departamentul Europa centrală şi de sud-est din cadrul Muzeului Culturilor Europene Berlin (Koordinierung Ostmittel-und Südosteuropa am Museum Europäischer Kulturen, Staatliche Museen zu Berlin), în parteneriat cu CLB Berlin. Programul de evenimente conexe este curatat de Sally Below, CLB Berlin, Raluca Betea, ICR Berlin și Beate Wild, Muzeul Culturilor Europene Berlin.