Organizaţia pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a dat publicităţii un nou raport în care coroborează date economice și cifre privind pandemia. Concluzia este că se întrevede o ieșire din tunel pe ambele planuri, deși pe planetă vor continua să existe mari disparităţi.
Când marile economii, veritabile locomotive mondiale la acest capitol, anunţă cifre optimiste, întreaga lume ar trebui să se bucure. OCDE întrevede pentru acest an o creștere economică mai mare decît previziunile iniţiale, mai precis de 5,6 la sută în loc de 4,2 la sută. Cei trei mari campioni ai relansării economice sunt Statele Unite, China și India. Trei mari locomotive, trei ţări cît trei continente, care vor trage deci întreaga umanitate după ele, pentru ieșirea din tunelul pandemiei și din situaţia de stagnare economică.
Puţin optimism în prag de primăvară nu strică, și poate că OCDE prin raportul său s-a gîndit și la elementul psihologic. După ce zilnic, de la începutul pandemiei, ne-am obișnuit cu cifre privind numărul de morţi și de contaminaţi, iată acum și o serie de cifre de natură să ne redea încrederea în viitor.
Statele Unite investesc în economie 1.900 de miliarde de dolari, ceea ce va declanșa o creștere economică de 6,5 la sută pe anul acesta, de două mult decît s-a prevăzut. China, care a reînceput să exporte masiv, va termina probabil anul cu o creștere economică de 7,8 la sută.
Iar India se poziţionează ca un campion absolut și este creditată anul acesta cu o creștere a Produsului Intern Brut cu 12,6 la sută.
Zona euro se va situa mai la coadă, cu o creștere de 3,9 la sută. Marea Britanie, însă, desprinsă acum de Uniunea Europeană, pare să decoleze cu aripi proaspete și anunţă o creștere de 5,1 la sută.
Între ritmul vaccinărilor și capacitatea economiilor de a redemara există acum o legătură evidentă. O spun în mod concret și spcialiștii: cu cît vor fi vaccinate mai repede cît mai multe persoane, cu atît mașina economică mondială va lucra mai viguros. În prezent, pe glob, au fost administrate aproape 305 milioane de doze de vaccin. Iar în competiţia pe ţări la acest capitol Israelul este pe locul întîi cu 60 la sută din populaţie deja vaccinată. În Statele Unite s-a reușit vaccinarea a 20 la sută din populaţie. Franţa, nemulţumită de ea însăși din păcate, afișează doar cifra de 5 la sută din populaţie vaccinată. Gurile rele spun că executivul nu a comandat la timp suficiente doze întrucît a crezut că va putea fi gata la timp un vaccin francez. Ceea ce nu a fost cazul.
Probabil că peste nu multă vreme vor fi date note de bună purtare pentru ţările care au gestionat cel mai bine pandemia și care au fost cel mai rapide în materie de cercetare și de producere a vaccinurilor dar și cele mai inventive în crearea altor arme de luptă. Rusia, de exemplu, pe care Uniunea Europeană o sancţionează din cauză că l-a încarcerat pe opozantul Alexei Navalnîi, practică o foarte eficientă diplomaţie a vaccinului. Vaccinul rus Sputnik V este deja solicitat de Ungaria, Cehia și Slovacia, iar din iulie va fi produs în Italia. Tradus în limbaj diplomatic acest succes rus sună ca un reproș, este ca și cum Putin le-ar spune omologilor săi europeni: vedeţi cît de nerecunoscători sunteţi, noi salvăm vieţi omenești în Uniunea Europeană și voi mă sancţionaţi pentru că l-am pus pe după gratii pe un opozant…
Printre instrumentele de luptă împotriva virusului se numără și controversatul pașaport vaccinal. China pare să fie în avangardă în acest domeniu și a anunţat crearea unui pașaport numeric care să conţină și date sanitare, ceea ce ar putea facilita redeschiderea frontierelor chineze și relansarea turismului.
În Franţa atmosfera este destul de tensionată: numărul de contaminări zilnice nu scade, numărul de persoane în reanimare crește. Medicii sunt foarte supăraţi pe autoritatea sanitară care le-a acordat prioritate farmaciștilor pentru a putea vaccina. Regiunea pariziană se teme de instituirea unei noi carantine, deși executivul dezminte faptul că ar avea astfel de intenţii.
Unele cifre sunt surprinzătoare, mai ales cele legate de numărul morţilor în raport cu numărul populaţiei. Dacă aplicăm acest criteriu, ţările cele mai afectate de Covid în Europa sunt Cehia, Belgia, Slovenia, Marea Britanie și Muntenegru. Dacă luăm drept criteriu în cifre absolute morţii și contaminaţii în întreaga lume, cele mai afectate ţări sunt Statele Unite, Brazilia, Mexic, India și Marea Britanie.
Multe cifre rămân însă relative. De exemplu, cifrele contaminaţilor au crescut pe măsură ce s-au perfecţionat tehnicile de testare. Si probabil că milioane de oameni care au decedat de un an încoace pe planetă nu sunt contabilizaţi la capitolul Covid.
Oricît de seci sunt uneori cifrele și statisticile, ele au din cînd în cînd meritul de a ne convinge că avansăm în direcţia cea bună. Oamenii au încredere în știinţă, în cifre, în statistici și în matematică, chiar dacă ele nu spun totul. De exemplu că odată cu creșterea economică anunţată va exploda și poluarea, și că noi dezechilibre s-ar putea să însemne noi viruși, noi maladii sau noi catastrofe pentru umanitate. Vizibilitatea pe termen scurt a previziunilor este un element nefast care are consecinţe grave pe termen lung. – sursa: Rfi.ro