Autoritatea Electorală Permanentă avertizează, într-o scrisoare transmisă atât președintelui României, Klaus Iohannis, cât și premierului Ludovic Orban, dar și președinților celor două camere ale Parlamentului, că în contextul epidemiei de COVID-19, ”organizarea la termen a alegerilor locale a devenit o misiune cvasi-imposibilă, iar asupra datei alegerilor parlamentare, care ar trebui să aibă loc la finalul anului, planează un grad mare de incertitudine”.
”Dacă alegerile locale ar avea loc în data de 28 iunie 2020, hotărârile Guvernului, necesare pregătirii și organizării acestora, ar trebui să intre în vigoare cel mai târziu în data de 13 aprilie 2020”, se arată în scrisoarea trimisă de AEP, citată de G4Media.ro.
În plus, 1 aprilie ar reprezenta startul perioadei de înscriere on-line în Registrul electoral al alegătorilor cu domiciului sau reședința în străinătate, care doresc să voteze în străinătate sau prin corespondență la alegerile parlamentare.
AEP dă exemplul mai multor state care au decis amânarea unor scrutinuri: Austria și Marea Britanie – alegerile locale, Canada – alegerile provinciale și municipale, alegerile parțiale și referendumul local, Franța – turul al doilea al alegerilor locale, Cehia – alegerile parlamentare parțiale, India – alegerile pentru Consiliul Statelor, Spania – alegerile regionale în Galicia și Țara Bascilor, Elveția – votul popular federal și mai multe alegeri municipale, 13 de state americane – alegerile locale, alegerile primare prezidențiale și alte tipuri de scrutine.
Și acestea nu sunt singurele exemple. Și Serbia a amânat, din cauza coronavirusului, alegerile parlamentare, regionale şi locale, programate să aibă loc la 26 aprilie.
Totodată, atrage atenția AEP, statele care îți mențin decizia a organiza alegerile la datele stabilite iau măsuri pentru a limita contactele fizice pentru a asigura sănătatea publică.
”Indiferent de varianta aleasă, amânarea alegerilor sau organizarea acestora la datele stabilite, se impune modificarea legislației primare, prin instituirea unor proceduri alternative la operațiunile electorale ce presupun interacțiunea fizică a alegătorilor, candidaților și oficialilor electorali, precum colectarea semnăturilor de susținere, înregistrarea candidaturilor, finanțarea campaniei electorale, desfășurarea campaniei electorale și înregistrarea contestațiilor, organizarea votării propriu-zise, numărarea voturilor, centralizarea rezultatelor, controlul finanțării campaniei electorale și rambursarea cheltuielilor electorale”, se mai arată în documentul citat.
Potrivit Autorității Electorale, ”implementarea soluțiilor legislative, care pot fi identificate pentru a adapta procesele electorale la contextul epidemiologic actual, implică o durată de timp minimă ce variază între 3 și 6 luni, înaintea demarării perioadei electorale propriu-zise”.
Președintele Autorității Electorale Permanente, Constantin Mitulețu-Buică, a trimis și un proiect de lege pentru cazul în care se va depăși termenul de 13 aprilie pentru stabilirea datei alegerilor locale. Asta deoarece acest lucru ar duce la prelungirea mandatelor în curs ale primarilor, președinților de Consilii Județe și membrilor Consiliilor Locale și Județene, lucru care trebuie făcut prin lege.
Ce prevede proiectul de lege
Potrivit proiectului de lege întocmit de Autoritatea Electorală, mandatul primarului și cel al președintelui de Consiliu Județean se prelungesc de drept pe durata stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență până la depunerea jurământului de către primarul, respectiv președintele de CJ, nou-ales.
Alegerile pentru noul primar, respectiv șef de CJ, ”se organizează în cel mult 6 luni de la data încetării stării de mobilizare, de război, de asediu, sau de urgență, după caz”. Același lucru este valabil și pentru alegerile pentru Consiliul Local și Consiliul Județean.
Potrivit aceluiași proiect de lege, mandatele consilierilor locali și județeni sunt și ele prelungite pe durata stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până când noile consilii sunt legal constituite.
