Parlamentul European a cerut joi să se demareze anchete aprofundate în cazul tuturor neregulilor expuse de Pandora Papers care au avut loc în jurisdicțiile Uniunii.
Printr-o rezoluție adoptată cu 578 de voturi pentru, 28 împotrivă și 79 abțineri, eurodeputații au numit cele mai urgente măsuri de care are nevoie Uniunea pentru a elimina lacunele existente care permit evitarea obligațiilor fiscale, spălarea de bani și evaziunea fiscală la scară largă. De asemenea, ei au cerut Comisiei să introducă acțiuni în justiție împotriva țărilor Uniunii care nu aplică în mod corect legislația existentă. Deputații au criticat în mod deosebit foștii și actualii miniștri și prim-miniștri ai țărilor Uniunii ale căror activități au fost dezvăluite de Pandora Papers.
Rezoluția a fost redactată pe fondul indignării exprimate de eurodeputați în cadrul unei dezbateri în plen din luna octombrie, care a avut loc la două zile de la publicarea primelor concluzii trase în urma consultării informațiilor din Pandora Papers.
Trebuie depuse toate eforturile
Rezoluția adoptată azi îndeamnă autoritățile naționale ale țărilor Uniunii să ancheteze în mod amănunțit toate neregulile dezvăluite de Pandora Papers în jurisdicțiile lor, inclusiv prin auditarea tuturor persoanelor menționate în acestea. Comisia este îndemnată de eurodeputați să examineze dezvăluirile pentru a constata dacă este nevoie de legi suplimentare sau dacă se impune demararea unor acțiuni în justiție împotriva unor țări membre ale Uniunii. Potrivit eurodeputaților, și procurorul european ar trebui să evalueze dacă dezvăluirile impun anchete specifice.
Eurodeputații condamnă în special foștii și actualii politicieni de la nivel european: Andrej Babiš, prim-ministrul Cehiei, Nicos Anastasiades, președintele Ciprului, Wopke Hoekstra, ministrul de finanțe al Olandei, Tony Blair, fost prim-ministru al Angliei, și John Dalli, fost ministru maltez și comisar european. Toți aceștia au fost menționați în Pandora Papers. Ilham Aliyev, președintele Azerbaidjanului, și Milo Đukanović, președintele Muntenegrului, sunt, de asemenea, criticați direct în rezoluție.
Mai multe detalii despre beneficiarii reali și aplicarea normelor convenite
Parlamentul îndeamnă țările Uniunii și Comisia să depună mai multe eforturi pentru a găsi și face cunoscute informații despre beneficiarii reali, adică persoanele care profită de fapt de societățile de tip „cutie poștală” la care se face referire. Eurodeputații subliniază și că numeroase țări ale Uniunii întârzie să pună în aplicare normele existente care combat spălarea de bani și evitarea obligațiilor fiscale, iar Comisia ar trebui să deschidă proceduri împotriva lor. Comisia mai este invitată să facă propuneri pentru a reglementa sistemele de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori. Ea ar mai trebui să evalueze eficacitatea procedurilor de identificare a persoanelor expuse politic și să constate dacă se aplică măsuri de precauție mai stricte în acest caz.
În rezoluție se menționează că nu ar avea sens să se introducă norme noi și mai severe până nu se asigură buna funcționare a normelor existente și o cooperare mai bună între autoritățile naționale din întreaga Uniune Europeană. În rezoluție se cere să se aloce mai multe resurse în acest domeniu, care ar trebui tratat cu o mai mare seriozitate. Comisia însăși ar trebui să examineze dacă unitățile de informații financiare naționale primesc resurse suficiente.
Lista neagră a Uniunii privind paradisurile fiscale – un instrument fără efect
Rezoluția consideră că lista neagră a Uniunii privind paradisurile fiscale este ca un instrument fără efect. Ea nu este capabilă să includă unele dintre țările care încalcă principiul în modul cel mai flagrant. De exemplu, în Insulele Virgine Britanice sunt înregistrate peste două treimi dintre societățile de tip „cutie poștală” expuse de Pandora Papers, însă ele nu sunt cuprinse în lista neagră a Uniunii Europene, se susține în rezoluție. Eurodeputații propun numeroase îmbunătățiri ale procedurilor folosite pentru a completa lista. Printre ele se numără extinderea listei de practici caracteristice pentru un paradis fiscal și reformarea procesului ce stabilește jurisdicțiile care să fie incluse în listă. În octombrie 2021, eurodeputații au adoptat o rezoluție mai detaliată pe această temă.